A opta minune a lumii e în casa asta din București, iar casa e de vânzare. Cu tot cu splendorile pictate de Luchian din dragoste pentru Mathilda.
Vila Mathilda are tavane si panouri pictate de Stefan Luchian.
Când ne plimbăm prin ce-a mai rămas din Micul Paris, trecem pe lângă clădiri vechi și palate uimitoare, dar de puține ori avem voie să intrăm în ele, să le descoperim din interior. Cine-ar fi crezut că pe strada Oțetari din București, într-o vilă construită în stil eclectic, cu elemente neo-românești, se ascunde a opta minune a lumii: panouri și tavane pictate de Ștefan Luchian. N-am văzut ceva mai frumos ca Vila Mathilda, de lângă biserica Oțetari din București. Cât am stat acolo, două ore, cu ochii in tavanele lui Luchian, am avut senzația că misterioasa Mathilda poate oricând să intre pe ușă ca să-mi ofere o dulceață. Acum și aici, o altă poveste excepțională din “Make Bucharest Great Again”, proiectul B365.ro dedicat salvării și restaurării clădirilor de patrimoniu din București.
De când scriu despre casele de patrimoniu din București, mă simt ca în contul de Netflix: atunci când simte că îți place un film, te trimite să vezi și altele la fel. Cu aceeași temă, din aceeași categorie, dragoste sau horror. Scenariul este același. Iată-l: la început de secol 20, un boier sau diplomat, politician, bancher sau militar își face o casă impunătoare în București, impreună cu cei mai mari arhitecți din România acelor timpuri.
Vila Mathilda se află pe strada Oțetari si a fost proiectată de N. Mihăescu, un mare artitect. Foto credit Alberto
Grosescu, ARCEN.
În timpul comunismului, picturile lui Luchian din Vila Mathilda au fost acoperite cu vopsea.
Boierul ăsta, marele boier o înfrumusețează cu tavane pictate, stucaturi, vitralii și obiecte de mare preț. O face pentru rangul său, cu pricepere și dragoste pentru frumos, o casă în Micul Paris cum n-a văzut Parisul. Apoi vin comuniștii, o naționalizează, o distrug pentru că nu ei au făcut-o, iar pe proprietarii de drept îi trimit să locuiască în baie, la subsol în cel mai bun caz, sau direct la închisoare. Casa Mathilda de lângă biserica Oțetari (o altă bijuterie arhitectonică, pictată de Gheorghe Tăttărescu, să o vedeți și voi) a avut noroc. Mare noroc. A fost restaurată în anii ’80 și este bine conservată. Există. Cu tot cu povestea ei de dragoste pe care v-o spun mai jos.
Tavanele Vilei Mathilda sunt pictate de Stefan Luchian, elevul lui Nicolae Grigorescu.
“După Naționalizare, Valorile au fost întoarse cu josul în sus”.
Eduard Uzunov, “Regatta”, Leader of Romanian Real Estate Brands: “Este minunat Bucureștiul, sunt atâtea lucruri frumoase și nedescoperite în București. Imediat după Revoluție, și nu numai după Revoluție, după Naționalizarea din anii ’50, multe imobile au avut o soartă tragică. Cum această casă a fost bătaia de joc a regimului comunist, așa au fost foarte multe care au avut de suferit. Pur și simplu, Valorile reale, Valoarea a fost întoarsă cu fundul în sus. Ar trebui să fie păstrate aceste comori arhitectonice și culturale care au in ele identitatea orașului București”.
Tavanele Vilei Mathilda sunt pictate de Stefan Luchian, elevul lui Nicolae Grigorescu.
“După Naționalizare, Valorile au fost întoarse cu josul în sus”
Eduard Uzunov, “Regatta”, Leader of Romanian Real Estate Brands: “Este minunat Bucureștiul, sunt atâtea lucruri frumoase și nedescoperite în București. Imediat după Revoluție, și nu numai după Revoluție, după Naționalizarea din anii ’50, multe imobile au avut o soartă tragică. Cum această casă a fost bătaia de joc a regimului comunist, așa au fost foarte multe care au avut de suferit. Pur și simplu, Valorile reale, Valoarea a fost întoarsă cu fundul în sus. Ar trebui să fie păstrate aceste comori arhitectonice și culturale care au in ele identitatea orașului București”.
Vila Mathilda a fost proiectata de arhitectul N. Mihaescu in stil eclectic cu elemente neoromanesti .
Numele enigmaticei Mathilda rămâne pe vecie scris pe pardoseala casei.
Cine-a fost Mathilda, al cărei nume este scris în mozaic, pentru totdeauna, pe pardoseala sufrageriei, ca-n vilele din Pompei? Documentele ne spun că era verișoara pictorului Ștefan Luchian și că, în anul 1896, mama sa, Alessandrina Luchian îi oferă casa drept zestre. Mathilda se mărită cu magistratul Ion Rădoi, de care avea să se despartă repede, legenda spune că a divorțat tocmai pentru că-l iubea mai mult pe vărul sau, Luchian. Așa o fi fost? Dumnezeu știe. Portretul Mathildei nu are voce.
Peste timp, Mathilda ne priveste din portretul semnat de varul sau, Stefan Luchian.
“ Dispunerea interioară a spațiilor se află în concordanță cu profesia liberală a proprietarului, Ioan Rădoi. Rădoi avea un birou la parter, cu acces direct de la intrare, salonul și masa fiind retrase spre curte. La subsol se aflau o sufragerie de vară, bucătăria, spălătoria, cămara, camera servitorilor, pivnițe de vin și de lemne” spune Oana Marinache în studiul “Casele Familiei Luchian și Arhitecților”. Oana Marinache a urmat cursurile Facultății de Istoria și Teoria Artei-Universitatea Națională de Arte București. Este membră a UAP, secția Critică, și președinte al Asociației “Istoria Artei”.
Panouri semnate de Stefan Luchian si lambriuri din stejar.
Un arhitect uitat, Nicolae Mihăescu, cel care-a proiectat clădiri publice în București, dar și Palatul Miței Biciclista sau Vila Mathilda
Arhitectul Vilei Mathilda este Nicolae C. Mihăescu (1863-1934). Mihăescu a făcut studii la Paris (1888-1892) fiind elevul profesorului Julien Gaudet. A fost profesor la Școală de Arhitectură din București (1898-1934) și a proiectat, printre altele, Palatul Funcționarilor Publici din Piața Victoriei (1899-1900), Casa Școalelor și Casa Bisericii între anii 1908-1911 (astăzi sediul Ministerului Educației și Învățământului din strada Gen. Henri Berthelot). De asemenea, puțini știu că Mihăescu a proiectat Biserica Boteanu între anii 1908-1911, Casa Mița Biciclista din strada Biserica Amzei, și a restaurat mai multe monumente religioase, cum sunt Mănăstirile Văratec, Agapia, Neamț, Hurezi și Căldărușani.
Stefan Luchian, „poetul plastic al florilor” a fost elevul lui Gheorghe Tattarescu, Theodor Aman si Constantin Stancescu.
Nicolae Grigorescu i-a fost Maestru. Chiar linga Vila Mathilda se afla Biserica Oțetari pictată de profesorul său, Gh. Tattarescu.
Luchian venea cu velocipedul la casa pe care o picta pentru verișoara saDin dragoste pentru Mathilda, Luchian pictează panourile și tavanele casei. Nu am fi știut cum arată chipul Mathidei, dacă pictorul nu i-ar fi făcut două portrete din care misterioasa domniță ne privește și astăzi. „Începută încă din primele zile ale lunii martie 1897, construcția VILEI MATHILDA, de pe stradă Otetari numărul 2, era gata către sfârșitul verii. […] Până toamna târziu, cu excepția perioadelor ploioase, Luchian a parcurs pe velociped drumul dus și întors zilnic, dimineața și seara, din șoseaua Kiseleff, unde locuia într-o spațioasă vila“. “Itinerar inedit prin case vechi din București”, Petre Oprea, 1986, Editura Sport Turism.
Ferestrele decorate din Vila Mathilda.
Vila Mathilda a fost primul proiect de decorare murală a marelui Luchian, singurul de o asemenea amploare care a supraviețuit
Când stai în vilă, te aștepți ca Mathilda să intre oricând pe una dintre ușile cu sticlă decorativă. “ În legătură cu decorarea casei se consemnează colaborarea dintre arhitectul Alexandru Clavel și pictorul Ștefan Luchian, buni prieteni. Restauratorii din anii 1983 consemnează existența unor panouri pictate și semnate de Luchian, precum și existența unor camere în stil românesc sau în stil oriental, ceea ce denotă o comandă artistică din partea proprietarului. Lucrările la Vila Mathilda sunt finalizate în anul 1897, după cum s-a consemnat pe pardoseala nișei din sufragerie”, Oana Marinache, “Casele Familiei Luchian și Arhitecților”.
Vila Mathilda decorata cu motive florale semnate de Luchian.
Vila a aparținut Generalului Văitoianu, unul dintre cei care au făcut România Mare, erou în Primul Război
Când dragostea dintre Mathilda și magistrat se termină, casa este închiriată, pe rând, domnului Băicoianu și apoi ministrului Bădărău. În anul 1920, Mathilda vinde proprietatea, casele și terenul (la prețul de 750.000 de lei) generalului și omului politic de orientare liberală Arthur Văitoianu (1864-1956). Clădirea intră într-o nouă perioadă de glorie din viața sa, îmi închipui cum alergau ordonanțele Generalului prin sufragerie, cu ceaiuri și prăjituri. De câte ori nu au auzit pereții de atunci și de astăzi “ Ordonați, să trăiți, domn’ General!”. Generalul își lasă amprenta asupra casei și iși pune monograma pe ușa de la intrare.
Mihail Miron.
