PUHOAIE : VERSURI DE FRONDĂ de Melania Rusu Caragioiu

Puhoi de ostași urcați din galere,
Din ocne profunde, lipsiți de putere,
Găvane rotunde adâncite de foame
Plepoape prinse-n beznă, o Doamne.
Avură în lume o ultimă șansă.
Și au ales-o, deliberat sau în transă.

Târând după ei movile de tancuri,
Strivind sub șenile și tot ce era n flancuri!
Căzut-au molozuri cu sânge udate
Și măduvi și cranii și dulci legănate,
Din lumea pestriță, fals învinuită,
De fapte mârșave-n minciuni ticluită.

O lume tihnită , la ceasul de seară,
Trezită din fapte ce viața-nfășoară.
De oștașii șubrezi cu minți vătămate,
De viața-n urgie și- amar măcinate.
Pornind insurgenți, spre zări, ca furtună:
..-Ori vială, ori moarte!” , din fiare răsună.
Orbis năpustite spre colțul ihnit.
Spre culcușul simplu de om ostenit,
Spre leagăn, somn dulce de prunc legănat
Ce-n somnu-i nu știe că-n veci a plecat…

Nici corbii de pradă, nici focul ce arde
N-a năpustit vreaudată să taie, să prade
Cu-o sete dementă, rânjet de satrap.
Scrâsnind din dinți șubrezi: -,,Azi n-ai să mai scapi!”

Părinți se-narmară cu puști și grenade,
Dar moartea din fiare și-n degete slabe,
Puternic străpunge, dărâmă și rade!!!

O lume azi plânge-n durere copiii.
Și mamele-și caută prin stele, azi, fii,
Rugânduse-n plânset: -,Adumi-ii, Tu iar
Doamne, erau tineri, cu inimi de jar!”

Pieriră ocnașii, pieriră armate,
Sub ziduri, plâpânde ființe-ngropate!!!
Se-nchină cortegiul de mame în doliu,
Dar moartea-i pornită cu aprig lințoliu,
Te-ntrebi cum de poate sărman fără vină
Să cadă sun bomde-n târână și-n iină?
Au, oare -omenirea cât poate răbda,
Sub ordin din diavol, din diavol, sadea?

Cum Doamne răbdat-ai atâta năpastă,
Să intre prin ziduri prin sparta fereastră?
Au ordin călăii din aer și sol,
Să lase din viață doar sânge și gol!!!
Urechile strâmbe și mintea secată,
Pornită i cu zorul , dreptatea s-o bată,
Să taie, să rupă ce altul clădise,
Să fluture moartea pe inimi ucise?

Un vaier planează din sufletul rupt:
-,,Oprește-i, o Terra, mult sânge au supt!”
,,Tu Doamne, Puternic peste morți, peste vii,
,,Te roagă o lume, Tu toate le știi,
,,Adu-ne o pace cu stropi de balsam,
,,Și fă împăcare din neam și din neam,,
,,Învie-n vecie pe cei ce au pierit .
,,Si dă omenirii ceasul cel tihnit!!!”

Melania Rusu Caragioiu