S-ar putea spune că fiecare metru pătrat din Tbilisi, capitala Georgiei, cea mai veche din întreaga Europă, este istorie sculptată. Sub străzile pietruite, înguste și sinuoase a fost înschis un întreg oraș abandonat, o moștenire a regimului sovietic care este departe de a fi vizitată sau măcar cunoscută.
De fapt, istoria însăși știe prea puțin despre ceea ce s-a întâmplat în Tbilisi.
Valuri de mărire și decădere în Tbilisi
Foto: Pixabay.com
Din secolul al XII-lea până în secolul al XIII-lea, Tbilisi a cunoscut o adevărată epocă de aur, când țara era puternică, iar capitala sa juca un rol-cheie în comerț; aici se făcea schimb de bunuri din Asia Centrală, Indochina, Arabia, Imperiul Bizantin, Europa de Vest și Rusia.
Cu toate acestea, ultima sa perioadă de prosperitate a fost marcată de mai multe invazii din partea mongolilor, otomanilor și iranienilor, ca și cum cele care avuseseră loc până la ridicarea sa nu fuseseră suficiente.
Tbilisi a luat naștere după revoltele și confruntările regelui Vakhtang Gorgasali împotriva puterilor iraniene care au distrus în cele din urmă Kartli (regiune istorică din centrul Georgiei de azi), în a doua jumătate a secolului al V-lea.
- Un semnal misterios din spațiu a fost detectat de către astronomi: „ceva neobişnuit”
- Creaturi periculoase care trăiesc în apele din Grecia, Turcia și Spania
- Japonezii au creat o bază lunară cu gravitație artificială: cum ne va ajuta să trăim pe Lună
În cele din urmă, regele reușit să-i elimine pe iranieni din Tbilisi, preluând controlul asupra orașului, dar confruntarea a dus la distrugerea așezării. Totuși, monarhul a înțeles că orașul era un loc strategic, așa că a început să îl reconstruiască cu intenția de a-l transforma în capitala regatului Kartli.
După moartea lui Vakhtang, în timpul unei bătălii cu Iranul, fiul său, Dachi, a preluat controlul orașului neterminat de tatăl său, aducând tronul regal în el și sporindu-i populația. Tbilisi era deja capitala regatului Kartli atunci când a căzut sub stăpânire arabă, la mijlocul secolului al VII-lea.
Murvan Ibn-Mohamed a impus o serie de taxe asupra populației într-o domnie străină care avea să se întindă pe patru secole.
Foto: DepositPhotos.com
Orașul și-a pierdut faima și puterea de-a lungul veacurilor, fiind nivelat de valurile de invazii succesive. În 1801, Tbilisi a devenit parte a Imperiului Rus și și-a pierdut o mare parte din moștenirea arhitecturală veche, odată cu construirea de clădiri în stil Art Noveau în noile cartiere ale capitalei.
La 22 aprilie 1918, Sejm-ul (parlamentul) a declarat Transcaucazia federație democrată independentă, iar o lună mai târziu Tbilisi a devenit capitala noii republici Georgia, dar acest lucru a durat doar o mie de zile. Armata Roșie a bolșevicilor a luat cu asalt capitala pe 25 februarie 1921, începând o ocupație care s-a întins pe 70 de ani.
Planul lui Beria
Foto: Pexels.com
În 1934, Stalin l-a numit pe Lavrenti Beria șef al CEKA, predecesorul poliției secrete a KGB-ului, în Georgia; patru ani mai târziu, Beria i-a succedat lui Nikolai Ejov în funcția de secretar al Partidului Comunist din această țară.
Beria a conceput întreaga infrastructură a unui sistem de încăperi subterane în Tbilisi, cuprinzând 450 de buncăre gigantice în care puteau intra numeroși prizonieri.
Aceștia erau transportați în acea parte izolată a lumii printr-o gară subterană, după cum se poate observa din urmele unui tunel prăbușit de sub fostul Institut Marxist-Leninist și care ducea la o închisoare pe sub râul Mtkvan.
Foto: Shutterstock.com
Odată cu intrarea în perioada Războiului Rece și temerile de catastrofă nucleară, Uniunea Sovietică a extins proiectul într-un mod amețitor, construind până la 50 de buncăre sub aeroportul din Tbilisi și amenajând kilometri de coridoare care duc la adăposturi nucleare etanșe.
În 2021, lumea a putut vedea în sfârșit ce se ascunde sub străzile capitalei georgiene grație imaginilor exclusive surprinse de fotograful David Tabagari și publicate într-un reportaj National Geographic.
O ascunzătoare pentru eternitate…
Foto: Unsplash.com
Cu generatoare de apă și oxigen, rezervoare de apă abandonate, obiecte personale uitate de zeci de ani, resturi de mobilier, sculpturi pe pereți și sticle de vodcă surprinse de Tabagari, lumea subterană din Tbilisi este fascinantă pentru că este o adevărată capsulă a timpului.
„De îndată ce ajungi acolo, simți istoria; îți dai seama exact câte resurse au fost investite în pregătirile pentru Războiul Rece și la ce scară”, a declarat fotograful într-un interviu acordat publicației My Modern Met.
Foto: Shutterstock.com
Orașul stalinist secret din subteranele Georgiei a fost, de asemenea, sediu al propagandei sovietice, servind drept centru în care se produceau zilnic materiale care susțineau ideologia regimului.
Și, deși unele detalii au ajuns în cărțile de istorie, este vorba doar de o secțiune foarte mică dintr-un întreg care rămâne atât de îngropat și uitat, încât doar cei care lucrează sub linia străzilor din Tbilisi (cum ar fi săpătorii contactați de fotograful Tabagari pentru mai multe informații) știu despre el.
Cea mai mare parte din vasta infrastructură este încă nedocumentată și neexplorată, însă cel mai intrigant aspect în legătură cu acest loc este că pur și simplu nu există consemnări despre principiile care au stat la baza unei întreprinderi de o asemenea amploare.
Acest megaproiect sovietic a scobit pământul de sub Tbilisi de parcă planul era ca toți georgienii să ajungă într-un viitor distopic, care nu a mai venit…
În continuare, află mai multe despre Akademgorodok, orașul creierelor: Silicon Valley din Siberia, apoi citește despre blândul asasin Lavrenti Beria, călăul preferat al lui Iosif Stalin.
Mihail Miron
