22 septembrie 2022
Comunicat de presă
Miercuri, 21 septembrie 2022, prof. univ. dr. Ioan Bolovan, membru corespondent al Academiei Române în cadrul Secției de științe istorice și arheologie și secretar general al Comitetului Național al Istoricilor Români, a efectuat o vizită de lucru la Ministerul Educației, unde a avut o întrevedere cu domnul Bogdan Cristescu, secretar de stat pentru învățământul preuniversitar. Întrevederea a vizat reiterarea solicitărilor Comitetului Național al Istoricilor Români privitoare la statutul disciplinei istorie în învățământul gimnazial și liceal, cu deosebire la numărul de ore de studiu pe săptămână. Profesorul Ioan Bolovan a fost însoțit de prof. univ. dr. Bogdan Murgescu, prorector al Universității din București și președinte de onoare al Societății de Științe Istorice.
Reprezentanții Ministerului Educației au dat asigurări că vor face tot posibilul pentru a identifica soluții la problemele înaintate de Comitetul Național al Istoricilor Români, organism ce funcționează în cadrul Secției de științe istorice și arheologie a Academiei Române.
Cu acest prilej, a fost înaintată Ministrului Educației, prof. univ. dr. Sorin Câmpeanu, scrisoarea adresată de academician Ioan-Aurel Pop, președintele Academiei Române, pe care o redăm integral.
„Domnului Prof. univ. dr. Sorin Câmpeanu,
Ministrul Educației
Stimate Domnule Ministru,
Ca urmare a discuțiilor ce au avut loc și a documentului adoptat recent de aproape toți cei 640 de participanți la Alba Iulia, la cea de a treia ediție a Congresului Național al Istoricilor Români, ne vedem puși în fața situației de a Vă înainta, cu respectul cuvenit, prezentul document. Acesta derivă din responsabilitatea ce ne revine nouă, slujitorilor muzei Clio din România, de a atrage atenția asupra nevoii urgente de a aloca, de la nivelul ministerului pe care îl conduceți, un nou statut pentru disciplina Istorie, pentru a preveni alterarea identității naționale, supusă în prezent amenințărilor din partea grupărilor neomarxiste și globaliste. Lucrarea recentă a celebrului istoric, politolog și economist Francis Fukuyama despre identitate evidențiază aceeași îngrijorare exprimată de specialiștii americani. Cunoașterea în mod corect, critic, de către tineri mai ales, a istoriei naționale, cu toate împlinirile și neajunsurile prezente la toate națiunile, trebuie să-i preocupe nu numai pe cei care activează în breasla noastră, ci și pe decidenții politici ai României.
În ultimii ani, disciplina Istorie s-a redus drastic comparativ cu anii 1990, iar noile inițiative legislative care propun includerea Istoriei alături de alte discipline umaniste cu vădite finalități identitare într-o singură probă la examenul de bacalaureat ar arunca în derizoriu și ar da o ultimă lovitură, mortală, statutului Istoriei în învățământul preuniversitar. S-ar ajunge astfel, fără îndoială, la pierderea conștiinței identitare a generațiilor viitoare. Absența în ultimii ani a unui inspector de specialitate la nivelul ministerului arată foarte clar lipsa de preocupare (a celor care au condus destinul învățământului românesc) pentru prețuirea trecutului și plasarea disciplinei Istorie la locul ce i s-ar cuveni.
Noi, reprezentanții Comitetului Național al Istoricilor Români, solicităm prin prezenta identificarea de toți cei care sunt implicați în redactarea noii legi a învățământului și a noilor planuri-cadru pentru învățământul preuniversitar, a unor modalități adecvate de revenire a disciplinei Istorie la un statut comparabil cu ceea ce se petrece în alte state din Uniunea Europeană (în Ungaria, bunăoară, disciplina Istorie este prevăzută în învățământul liceal cu 3 ore, deopotrivă la nivelul profilurilor uman și real). De aceea, insistăm ca în învățământul gimnazial numărul de ore de Istorie din trunchiul comun, obligatoriu, să fie de cel puțin 2 pe săptămână, iar în învățământul liceal tot de 3 ore, indiferent de profil. De asemenea, considerăm că introducerea în noua lege a obligativității ca probă de bacalaureat pentru disciplina Istorie ar corespunde presiunii care există din partea societății civile din România și ar salva generațiile viitoare de alterarea radicală a identității lor naționale.
Vă rog să primiți, Domnule Ministru, asigurarea întregii mele considerații.
Acad. Ioan-Aurel Pop
Președintele Comitetului Național al Istoricilor Români“
Biroul de Comunicare al Academiei Române
