15 C
Nürnberg, DE
May 27, 2024
Exclusiv

Povestea bradului de Crăciun

Al. Florin Țene

Povestea bradului de Crăciun

Istoia bradului de Crăciun la noi în Muntenia și Moldova este de 155 de ani.

Primul brad care a fost împodobit în România a fost la curtea regelui Carol I, în anul 1866, odată cu sosirea dinastiei Hohenzollern în Ţările Române. Obiceiul a fost preluat imediat de boierimea bucureşteană a vremii, astfel că, începând din acel an, bradul împodobit a devenit unul dintre cele mai importante simboluri ale Crăciunului, inclusiv în casele româneşti.

Primul brad împodobit în lume a fost în urmă cu 511 ani, mai precis a fost în anul 1510, în Letonia. Zece ani mai târziu, în 1521, prinţesa Helene de Mecklenburg aduce tradiţia în Franţa, după ce s-a căsătorit cu ducele de Orleans. Ulterior acestei date, bradul de Crăciun se răspândeşte în toată Europa. .

Abia în anul 1605 bradul împodobit a fost expus într-o piaţă publică. Acest lucru s-a întâmplat în Strasbourg, iar în pom au fost agăţate mere roşii şi dulciuri. În 1611, la Breslau, Polonia, ducesa Dorothea Sybille von Schlesien împodobește primul brad așa cum îl cunoaștem noi astăzi.

În Statele Unite ale Americii, tradiţia ajunge la începutul anilor 1800, odată cu imigranţii germani stabiliţi în Pennsylvania, însă împodobirea bradului a fost legalizată pentru prima dată în 1836, în statul Alabama.

Brazii de Crăciun au devenit foarte populari mai ales după inventarea instalaţiei electrice. În 1895, preşedintele Statelor Unite ale Americii, Grover Cleveland, a decorat bradul de la Casa Albă cu becuri colorate, iar această idee s-a răspândit rapid în toată țara…

Balada bradului de Crăciun

Pomul de iarnă uscat

Alcătuirea bradului la loc,

Muntele iar l-ar fi înălţat

Dacă amintirea n-ar fi ars în foc.

Imaginea lui adună bucurii

Lumânările ard,sunt prea sus,

Ele urcând în răsăritu-i azuriu

Aprinzând visuri spre apus.

Din brazi coboară dulciuri la copii,

Seva lor aduce pădurile în case.

Săniile trase de reni stârnesc nostalgii

In cioturile pe coline rămase.

Şi brazii lepădându-se de topor

Brusc şi-aduc aminte de un gând

Revin mieii la rădăcina lor,

Însă pădurea e departe,luminând…

Bucuria noastră e plânsul brazilor tăiaţi,

În lumea lor n-au cum să mai fie,

Au mai rămas pe munte câţiva fraţi,

Tremurând pentru Crăciunul ce-o să vie.

Al.Florin ŢENE

Related posts

Săpături arheologice istorice în Parcul IL Caragiale. Se va descoperi așezarea geto-dacă Napuca?

Liliana Moldovan

Gheorghe Cârciu, secretar de stat DRP: ” Deschidem sesiunea de proiecte pentru protejarea și consolidarea identității românești din afara granițelor ”

Theodora-Raluca Paun

1 Decembrie 2022, la Umbrărești – Galați

Liliana Moldovan

Soarta ca putere personificată și fatalism în romanul “Destine sub cupola istoriei“ de Daniela Vasiloschi

Liliana Moldovan

Medici români în Bayern

Theodora-Raluca Paun

A apărut revista “Sintagme Codrene” nr.22, septembrie-noiembrie 2023

Liliana Moldovan

Lasă un comentariu

Acest site web folosește cookie-uri pentru a vă îmbunătăți experiența. Vom presupune că sunteți de acord cu acest lucru, dar puteți renunța dacă doriți. This website uses cookies to improve your experience. We'll assume you're ok with this, but you can opt-out if you wish. Accept Read More

Privacy & Cookies Policy