Interviu cu Martina Schuster- responsabil în biroul de educație al Orașului Nürnberg
Maria Nechita ( M.N.): Oficiul pentru Educație al orașului Nürnberg a publicat rezultatele unui sondaj online, detaliat, în noiembrie 2021. Mai exact, este vorba despre situația lingvistică și de pregătire a persoanelor care au venit la Nürnberg din România. Ce este biroul de educație și care sunt sarcinile acestuia?
Martina Schuster (M.S.): Biroul de educație al orașului Nürnberg este o unitate de personal a Primarului și este responsabil pentru raportarea educațională a orașului Nürnberg, conceperea și implementarea conferințelor educaționale și pentru managementul Consiliului consultativ pentru educație. Acest lucru este esențial legat de un schimb profesional divers cu actorii educaționali din Nürnberg, participarea la diferite comitete, contribuții la publicații, dezvoltări conceptuale și evenimente specializate, din Bavaria și schimburi la nivel național cu alte municipalități. Biroul de educație efectuează, de asemenea, propriile cercetări în mod regulat.
( M.N.): Împreună cu doamna Ionela van Rees-Zota ați inițiat un studiu pentru românii din zonă. Care este scopul acestui studiu?
(M.S.): Situația educațională și de educație lingvistică a persoanelor care au imigrat din România ar trebui analizată cu atenție. Am vrut să aruncăm o privire asupra nevoilor și resurselor acestui grup de origine ca exemplu deoarece este de o importanță deosebită în Nürnberg datorită dimensiunii sale cantitative. Numai dacă cunoașteți foarte bine un grup este posibil să dezvoltați oferte educaționale și de consiliere personalizate.
( M.N.): Cum ați intrat în contact cu membrii comunității românești?
(M.S.): Inițial, prin doamna van Rees-Zota, Preșdinta Asociației DACIA e.V. și Centrului Cultural Germano-Român „Dumitru Dorin Prunariu” Nürnberg, dar și prin membri Asociației Integro e.V.
Împreună cu ambele asociații, am organizat deja un eveniment de informare cu privire la sfaturile legate de formarea continuă și dobândirea limbii străine.
Sondajul a fost apoi promovat și de consulatul României, mai multe organizații de migranți, multiplicatori individuali privați cu istoric în imigrația românească, asociații culturale (promoționale), instituții de învățământ, consultanță și Radio Z. Acest sprijin mare a dus la participarea la sondaj a 461 de persoane.
( M.N.): Care sunt rezultatele studiului?
(M.S.): Majoritatea respondenților aveau un nivel de educație ridicat sau foarte ridicat. Cei mai mulți dintre ei și-au obținut calificările educaționale și profesionale în România. În Germania au fost finalizate doar câteva cursuri de perfecţionare. Jumătate dintre respondenți aveau cunoștințe bune sau foarte bune de limba germană, cealaltă jumătate a indicat că există o mare nevoie de învățarea limbii germane. În plus, peste jumătate dintre persoanele cu diplome universitare (tehnice) aveau doar nivelul fde limba germană B1 sau mai mic.
În același timp, o mare parte dintre respondenți au lucrat sub nivelul lor de calificare. Cu toate acestea, mai mult de jumătate nu luaseră niciodată contact cu centre de consiliere pe tema formării continue. Pare să fie foarte greu să profiţi de astfel de sfaturi, mai ales pentru persoanele cu puține cunoștințe de germană și cu o poziție profesională scăzută.
( M.N.): Care sunt soluțiile propuse de biroul de educație pentru integrarea rapidă a românilor care tocmai au venit aici? Ce este de făcut?
(M.S.): Informații suficiente despre structurile și posibilitățile sistemului de învățământ sunt necesare din timp, în limba maternă a imigrantului. Aceasta înseamnă că atât materialul informativ, cât și serviciile de consultanță ar trebui să fie oferite în limba română.
În general, structurile de consultanță din Nürnberg și regiunea metropolitană nu sunt rele, dar trebuie făcute mai bine cunoscute. Sunt necesare concepte noi, creative pentru a îmbunătăți abordarea grupului țintă. În timpul dezvoltării, ar trebui să se țină cont de experiențele organizațiilor de migranți; de exemplu, consilierea de sensibilizare la centrele culturale sau în district s-a dovedit eficientă. Statistica centrului cultural arată acest lucru. În plus, interconectarea diferitelor puncte de contact ar trebui intensificată.
( M.N.): După aceste rezultate, ce planuri aveți de a ajuta comunitățile românești din regiune?
(M.S.): Suntem deja în proces de dezvoltare a conceptelor împreună cu diverse centre de consiliere, despre cum să ajungem mai bine la oameni, de exemplu cu Punctul Central de Contact Migrație (ZAM) – Consiliere și Punctul Central de Serviciu pentru Recunoașterea Calificărilor Străine. De asemenea, suntem în contact continuu cu Centrul Cultural Germano-român „Dumitru- Dorin Prunariu”și cu celelalte asociații. Scopul trebuie să fie acela de a arăta oamenilor posibilitățile de învățare rapidă a limbii și de dezvoltare profesională personalizată. Desigur, aceasta include și opțiuni de sprijin financiar.
( M.N.): În opinia dumneavoastră, care este prognoza pentru românii din Nürnberg? Ce s-ar putea face mai mult pentru ca ei să obțină o dezvoltare mai bună și mai eficientă în educație?
(M.S.): În Germania, inclusiv în Nürnberg, există un deficit de muncitori calificați în multe zone. Cu cunoștințe adecvate de germană și formare continuă sau recunoașterea calificărilor dobândite în străinătate, șansele imigranților de a obține un loc de muncă bun se îmbunătățesc.
Cu toate acestea, acest lucru necesită sfaturi bune și sprijin direcționat pe această cale (în continuare) educațională, chiar de la început.
( M.N.): Cum sunt relațiile dumneavoastră cu asociațiile din regiune? Ce le-ați recomanda?
(M.S.): După cum s-a menționat deja, relația dintre diferite puncte de contact ar trebui intensificată. Aceasta include, de asemenea, camerele și asociațiile profesionale. Ei nu numai că ar trebui să fie mai implicați, ci și să intre în schimburi cu organizațiile de migranți. Biroul pentru educație lucrează deja îndeaproape cu ambele grupuri și dorește să aducă o contribuție la crearea de rețele. O foarte bunü colaborare avem deja cu doamna Ionela van Rees- Zota, care este expert în Comisia de Intergare a Orașului Nürnberg.
( M.N.): Cum este primit proiectul de Comisia de Integrare și de consilierii din orașul Nürnberg?
(M.S.): Este extrem de important pentru consiliile orășenești și administrative, precum și pentru experții și reprezentanții consiliului de integrare, ca recomandările de acțiune să fie implementate. De asemenea, doamna van Rees- Zota a recomandat să fie urmărite și alte grupuri de populație în viitor. Proiectul este bine primit în comisia de integrare și deja facem pași frumoși pentru ajutarea românilor din zonă.
( M.N.): Românii din Germania provin din diferite grupuri sociale și culturale. Din acest punct de vedere ar trebui să existe diferite soluții/programe de integrare?
(M.S.): Da, este foarte important să se elaboreze strategii diferite de adresare către oameni și să se găsească soluții individuale. Cu toate acestea, anumite recomandări sunt aplicabile tuturor grupurilor, de exemplu că informațiile și sfaturile ar trebui să fie disponibile în limba maternă. Retsul poat efi făcut individual.
( M.N.): Mai aveți mesaje pentru cititorii noștri?
(M.S.): În primul rând, dorim să mulțumim tuturor celor care au participat la sondajul nostru. De asemenea, suntem bucuroși să vă invităm a veni în centrele sau instituțiile noastre, să discutăm cu dvs. rezultatele sondajului nostru și să găsim împreună soluții la problemele pe care le aveți.
Maria Nechita
