Motto:
Și „MICA UNIRE” LA VREMEA EI A FOST „MARE”.
Poet și epigramist David Boia
Acest text pare la prima vedere impropriu, dat fiind faptul că unire și într-o accepțiune și alta, nu înseamnă altceva decât acțiunea de a se uni sau alianță, după gândirea lingvistului și lexicografului Vasile Breban.
Această „Mică Unire” ne-a făcut să ne adunăm într-o „Inimă Mare”, bunii credincioși și patrioți ai orașului Sărmașu, sus pe „Dealul Comoara” la Mănăstirea Sfântul Mina, pentru o întâlnire cu Domnitorul Unirii, ALEXANDRU IOAN CUZA.
Scopul întâlnirii era cel al marii sărbători al Unirii Principatelor Române, sub domnitorul moldav Alexandru Ioan Cuza, în anul de grație al Domnului 1859, în zi de 24 ianuarie.
La ora 12 clopotele mănăstirii au dat semnalul începerii programului comemorativ prin intonarea imnului drag „DEȘTEAPTĂ-TE ROMÂNE”, apoi oficierea unui Te Deum în memoria marelui domnitor, condus de părinte paroh Iconom Stavrofor Camară Daniel și subsemnatul, iar la strană aflându-se măicuțele mănăstirii în frunte cu maica stareță Varsanufia. Cuvântările susținute de părintele paroh Camară Daniel, domnul primar ec. Valer Botezan, doamna profesoară de istorie Lăzărean Adela, au adus un plus înțelegerii semnificației acestei frumoase sărbători. În continuare elevii din „Grupul Câmpiei Transilvane”, condus cu măiestrie de doamna directoare a Biblioteci și Casei de Cultură, Buruian Dinuca, au animat atmosfera cu un program de poezii și cântece adecvate zilei aniversare.
Toți erau îmbrăcați în frumoase straie naționale înconjurați de mamele și bunicii îmbrăcați la fel, din același grup transilvan, venind de la Balda, Vișinel, Sărmășel Sat și Gară și bineînțeles din Sărmașu. O notă aparte a dat-o prezența unui grup de pompieri militari conduși de domnul locotenent-colonel Naghi Alexandru comandantul actual al Unității de Pompieri Sărmășene, al fostului comandant al Unității de Pompieri, vrednicul de laudă domnul colonel și ctitor, al primei Biserici de pompieri din țară, aflată în incinta unității, Moldovan Grigore. Un cadru atrăgător îl forma domnul profesor de muzică Cosmin Sărmășan îmbrăcat în frumoasă ținută care reprezenta pe domnitorul Cuza, domnul colonel Ilie Chiorean în frumoasa ținută militară însoțit de soție și prietenii eterni, familia doctorului veterinar și consilier local, Moga Sorin și Doina.
A urmat depunerea de coroane de flori la bustul domnitorului Unirii, ALEXANDRU IOAN CUZA, în acordul muzicii patriotice atât de dragi acelora care simt cu adevărat românește. În încheiere, subsemnatul a sintetizat pe scurt actele conținutului unirii, comparația trecutului cu prezentul care se pare că are nevoie de un „Cod penal” din timpurile apuse cu 163 de ani în urmă. Trebuie să înțelegem bine cuvintele patriotului D.C. Brătianu: „Unirea brațelor mărește averile popoarelor și asigură apărarea lor”, altminteri ne încadrăm în gândirea poetului și epigramistului Ioan Moraru: „Hora noastră cea străbună / Azi în țară astfel sună: / Iarba rea în toate crește, / Spicul nu se mai zărește”.
În încheiere i-am dat Domnului ceea ce este al Lui, rostind în cor Rugăciunea Domnească „Tatăl nostru” dar și Cezarului ce este al Cezarului, dansând într-un cerc frățesc HORA UNIRII. Această „HORĂ MICĂ” era înconjurată, dar și prinsă în mreaja dansului de „HORA MARE” formată din Burebista, Decebal, Horia, Ștefan, Mihai Viteazul, Eminescu, Creangă, Enescu, părinții Cleopa, Boca și Iustin, Ecaterina Teodoroiu, Bălcescu, Ovidiu Iuliu Moldovan, Miron Cristea, Șaguna, Pop de Băsești, Micu Clain, Lădaru, Ciontea, Păunescu, regele Carol, Vivu Romanu, Vladimirescu, Țepeș, Brâncoveanu, Brătianu, Horea, Cofariu, sfinții Andrei și Petru, generalul Moșoiu și martirul Frandeș. Cu toți în cor, peste codrul brazilor, deasupra orașului într-o mare albă de zăpadă la -11 grade temperatură ne transmit dragostea lor de Neam și Pământ românesc, dar și dorința ministrului patriot G. Crețeanu: „VĂ DAȚI CU TOȚII MÂNA, FRAȚI DE ACELAȘI SÂNGE, / ȘI SPRE O VIAȚĂ NOUĂ CU TOȚII PĂȘIȚI, / NUMAI PRIN UNIRE VOM MERGE DEPARTE, / VOM CULEGE FLOAREA CEA DE LIBERTATE / ȘI ÎN SÂNUL ȚĂRII VOM FI FERICIȚI”.
Bucuria și reușita acestui eveniment s-a datorat tocmai „UNIRII” principalelor instituții ale orașului: Primăria, Parohia Ortodoxă, Biblioteca „Liviu Rusu”, Unitatea de pompieri și Școala „Samuil Micu”.
Momentul evocat sus pe „Dealul Comoara”, expoziția de pictură și de carte de la Biblioteca locală, agapa frățească de la Casa de Cultură, ne-au întărit încă o dată sentimentul datoriei împlinite față de Neam și Țară, iar în interiorul sufletului șuiera cântecul străbun al lui Jean Moscopol: „TOT CEI ROMÂNESC NU PIERE, ȘI NICI NU VA PIERI”.
Părintele Ilie
