9.3 C
Nürnberg, DE
April 16, 2024
Cultură

Comoara lui Priam

Comoara lui Priam
https://www.youtube.com/watch?v=wRP43UjaCyc
AL.T.:
Sa mai adaugam citeva informații la cele de aici. Troia e o cetate veche, cu radacini pelasgice și hitite. Razboiul Troiei a avut loc pe la 1300 î.H., iar grecii invadatori erau de fapt micenieni, un fel de stramoși ai grecilor adevarați de mai tirziu. Epoca e a bronzului (fierul nu se inventase inca). Homer a scris Iliada și Odisea mult mai tirziu, pe la anul 800 î.H., folosind tradiția orala de pina atunci (razboiul devenise legendar, și circula sub formă de povești și balade). Schliemann e un arheolog amator, facind mai intii avere ca negustor in Imperiul Rus, dar crezind cu tarie (asta e meritul lui principal, pina la el nimeni n-a crezut asta) că toata povestea din Iliada a fost adevarata. Așa că s-a apucat de sapat prin Turcia, ghidindu-se dupa reperele geografice (munți, rîul din imprejurimi, vecinatatea marii) din epopeea homerica, și dupa un prim eșec, a nimerit (ajutat de un arheolog englez) colina de la Isarlîk, pe care a sapat-o pina la temelie, intre anii 1870 – 1880. A traversat, stricindu-le, toate straturile succesive, căci nu știa meserie, dar el căuta de fapt comoara lui Priam, pe care a și gasit-o foarte jos. Mai tirziu, situl a fost refacut de arheologi serioși, și s-a vazut că Troia homerica era pe la nivelul 3-4 de adincime, in timp ce comoara zacea pe la nivelul 8… Nu era a lui Priam, sau poate că fusese moștenita de regele troian de la inaintașii lui, adica, de fapt, era cu vreo citeva sute de ani mai veche…Schliemann a dus pe ascuns comoara in Grecia (avea a doua nevasta grecoaica), pacalindu-i pe turci (care ii dadusera aprobare pentru sapaturi, cu condiția sa imparta eventuala comoara pe din doua cu turcii), și apoi a reușit  s-o transporte in Germania, vinzind-o in final (dupa ce o oferise Luvrului și British Museum-ului, care n-au vrut sa-i dea prețul cerut), cu 1 milion de franci. Comoara a stat la muzeul din Berlin (unde a ajuns prin 1920) pina la razboiul  al doilea, la sfirșitul caruia a ajuns, firesc, in miinile invingatorului, adica ale lui Stalin. Rușii au dus-o la Moscova, și au ținut-o ascunsa pina dupa anul 2000, declarind că nu știu nimic despre ea… Apoi au scos-o brusc la iveala, aratind-o lumii la Muzeul Pușkin din Moscova, unde poate fi vazuta și azi. Au declarat apoi că o consideră  despagubire de razboi, pentru pagubele produse de nemți in timpul razboiului (argument care nu se susține decit in parte in cazul Tezaurului nostru, trimis de România la Sankt Petersburg in 1916, pe vremea țarului, și despre care Rusia declară azi că ”s-a luat pe roate”, praduit chipurile de insurgenți in timpul asaltului Palatului de iarna, la revoluția bolșevica din 1917…). Aveți mai jos o suma de linkuri despre Troia și despre comoara (pentru cei mai pasionați), inclusiv teoria lui Daniel Roxin (și a altora – ați auzit despre dacomanie …), cum că Troienii erau pelasgi, iar pelasgii erau inrudiți cu tracii, ceea ce inseamna, pe scurt, că Troia era cumva un oraș trac, iar grecii se luptau, inca de atunci, cu stramoșii noștri  traci, deveniți mai apoi geți și daci… Iar Ahile era și el pelasg, și ar fi inmormintat pe o insula din Delta Dunarii (azi disparuta). O frumoasa poveste despre o posibila mitologie traca, ce ne-a cam lipsit, așa că incercam sa o constituim azi, șterpelind cite ceva de la cei mai vechi, adica de la greci… Intrebare finala: a cui e, pina la urma, comoara lui Priam ? A fost a lui Priam (sa zicem), gasita de Schliemann, care a vindut-o muzeului german. De acolo au luat-o rușii, ca prada de razboi. Azi o cer (cu indreptațire ?) și grecii, și turcii, și nemții, și rușii … Metopele de la Parthenonul de pe Acropole au ajuns la British Museum, duse de lordul Elgin, care declara că le-a cumparat de la pașa turc, ce guverna pe atunci acea regiune a Greciei. Grecia le cere azi inapoi, dar englezii zic că nu le dau, și că ele, fiind prețioase, se simt mai bine protejate la Londra… Vedeți destinul operelor de arta și al comorilor? Tot puterea invingatoare le decide soarta… Arta biruie timpul prin frumusețe, dar politica il biruie prin istoria pe care o domină. Pe care s-o stimezi mai mult? Poftiți de alegeți …  
Comoara lui Priam  (Wikipedia):  https://ro.wikipedia.org/wiki/Comoara_lui_Priam
Dacii la Troia:  https://www.youtube.com/watch?v=NpmvSkqAI_MInsula lui Ahile:  https://www.youtube.com/watch?v=Z0ckDBaVUuQ
Troia (Wikipedia):  https://ro.wikipedia.org/wiki/Troia

Statutul Iliadei [modificare | modificare sursă]

Disputa legată de autenticitatea istorică a Iliadei a fost uneori foarte intens dezbătută. Cu cât se știe mai mult despre istoria Epocii Bronzului, cu atât devine mai clar că nu e o problemă de da sau nu, ci o estimare a cât de multă informație istorică există la HomerIliada nu este cronica unui război, ci o poveste de psihologie, furie, răzbunare și moartea unor eroi individuali, care presupune cunoașterea prealabilă a Războiului Troian, pentru a crea cadrul povestirii. Niciun istoric nu presupune că evenimentele individuale din poveste (multe fiind centrate pe intervenția divinității) reprezintă fapte istorice; pe de altă parte, puțini istorici pot afirma că scenariul este complet lipsit de elemente ale perioadei miceniene: este mai degrabă vorba de o estimare subiectivă a cât de aproape de realitate este opera homerică.Problema valorii istorice a Troiei lui Homer se lovește de aceleași obstacole cu Atlantida lui Platon. În ambele cazuri, relatarea unui scriitor antic este văzută de unii ca fiind adevărată, iar de alții ca fiind mitologie sau ficțiune. Se pot stabili unele conexiuni între ambele povești și evenimente sau locuri reale, dar aceste conexiuni sunt subiective și puternic influențate de către cei care le fac.

Mihail Miron.

Sursa foto: Wikipedia

Related posts

Copacul

Theodora-Raluca Paun

OLIMPIADA DE BENZI DESENATE Ediția a III-a, și-a desemnat câștigatorii

Moderator1

Cum citim o ie?

Moderator1

28 decembrie 2022: GALA LAUREAȚILOR CULTURII IEȘENE, EDIȚIA A IV-A ȘI PREREVILON 2023

Moderator1

EVENIMENT EDITORIAL: PRIMA ANTOLOGIE A AVIAȚIEI ROMÂNE

Theodora-Raluca Paun

Peste 100 de tineri muzicieni înscriși la Concursul Internațional George Enescu 2022

Moderator1

Lasă un comentariu

Acest site web folosește cookie-uri pentru a vă îmbunătăți experiența. Vom presupune că sunteți de acord cu acest lucru, dar puteți renunța dacă doriți. This website uses cookies to improve your experience. We'll assume you're ok with this, but you can opt-out if you wish. Accept Read More

Privacy & Cookies Policy