22.8 C
Nürnberg, DE
June 28, 2022
carnaval post catolic post ortodox

CE ÎNSEAMNĂ CARNAVALUL PENTRU CATOLICI?


Carnavalul este o sărbătoare de trei zile care are loc în țările cu tradiție creștină chiar înainte de începerea Postului Mare.

Așadar, Carnaval înseamnă „la revedere cărnii”, întrucât în următoarele 40 de zile, pe tot parcursul Postului Mare până la Paști, creștinii evită să mănânce carne roșie.Carnavalul este o sărbătoare care are loc imediat înainte de Postul Creștin (care începe cu Miercurea Cenușii), și are o dată variabilă (între februarie și martie în funcție de an). Carnavalul îmbină elemente precum costumele, grupurile care cântă cuplete, parade și petreceri stradale.

Ce este Carnavalul și care este originea lui?

Odată cu extinderea creștinismului, în Evul Mediu, festivalul a luat denumirea de car- naval, care provine de la „carnem levare”, care înseamnă „îndepărtați carnea”.Asta pentru că acest eveniment a fost sărbătorit cu câteva zile înainte de Miercurea Cenușii, data de început a Postului Mare până în Duminica Paștelui. Originea sărbătoririi sale pare probabil să fie în sărbătorile păgâne, cum ar fi cele ținute în cinstea lui Bacchus, zeul roman al haosului, petrecerii și vinului,Saturnaliile și Lupercaliile romane, sau cele ținute în cinstea taurului Apis în Egipt.

Miercurea Cenușii


Miercurea Cenușii este, pentru credincioșii romano-catolici, prima zi a Postului Mare. Sărbătoarea a fost instituită în timpul pontificatului lui Grigore I cel Mare. Cele două zile de dinaintea Miercurii Cenușii sunt, în lumea catolică, punctele culminante ale carnavalului.Denumirea „Miercurea Cenușii” se datorează obiceiului ca ramurile de salcie
(palmier, măslin sau de alt arbore) sfințite cu ocazia Floriilor de anul trecut, ramuri care au împodobit icoanele și statuile din casele catolicilor timp de aproape un an, să fie aduse la biserică spre a fi arse. Cenușa lor se folosește la ieșirea de la slujbă, presărându-se pe fruntea credincioșilor, în timp ce preotul spune: „Adu-ți aminte, omule, că din țărână ești, și în țărână te vei întoarce” (Geneza, 3,19), cuvintele pe care Dumnezeu i le-a spus lui Adam cu ocazia izgonirii sale din rai. Cenușa se pune pe capetele credincioșilor,prezenți la slujbă, ca semn de pocăință și de angajament de a ține postul cu curățenie.

Biserica Ortodoxă nu are tradiția impunerii cenușii, însă duminica intrării înpost, numită Duminica izgonirii lui Adam din rai, face trimitere la același text, ca și cel folosit în Biserica Romano-Catolică (Geneza, capitolul 3)

Diferența între postul catolic și cel ortodox.


Religia catolică și cea ortodoxă sunt foarte asemănătoare, însă există câteva lucruri prin care se deosebesc. Ei bine, printre acestea se numără și Postul. Haideți să vedem care sunt acestea. În Postul Paștelui, creștinii ortodocși țin 40 de zile de post (aproape 6 săptămâni). Pe de altă parte, la romano-catolicii acesta dureazădoar 4 sau 5 săptămâni. (adică 28 sau 35 de zile , practic ) Aceasta ar fi una dintre principalele diferențe. Postul Crăciunului durează 40 de zile atât la catolici, cât și la ortodocși.De asemenea, în timpul postului, la ortodocși se consumă doar produse vegetale, fără preparate de origine animală, iar în unele zile, aceștia au dezlegare la pește. Ei bine, la catolici prima zi de post cade de fiecare dată miercurea, iar la ortodocși, într-o zi de luni.
Prima zi de post la catolici este denumită ”Miercurea Cenușii”, în care romano-catolicii își fac semnul crucii cu cenușă pe frunte și pe îmbrăcăminte. Totodată, în post, creștinii romano-catolici au voie să mănânce o singură masă pe zi până se satură, însă dimineața și la cină trebuie să mănânce puțin. Acest lucru este valabil pentru toate persoanele care au între 21 – 60 de ani.Postul la catolici are două dimensiuni. Una dintre acestea are legătură cu postul alimentar. Mai exact, pe tot parcursul postului nu se consumă carne sau preparate din carne și grăsime animală. Cu toate acestea, catolicii pot consuma în post ouă, lactate, pește, dar și untdelemn și vin.
În ceea ce privește cealaltă dimensiune, aceasta are legătură cu abstinența. Concret, este vorba de abținerea de la anumite vicii și pofte (cafea, țigări, plăceri trupești, etc.). Cu toate acestea, regula este valabilă pentru creștinii catolici care au împlinit vârsta de 14 ani. Această lege a abstinenței se poate totuși împlini prin renunțarea la carne, prin evlavie și prin acte de caritate De partea cealaltă, postul la creștinii ortodocși este mult mai strict în ceea ce privește alimentația. De exemplu, în Postul Paștelui, creștinii ortodocși au dezlegare la untdelemn doar în anumite zile. Ba chiar mai mult de atât, postul conține dezlegare la pește doar în ziua de Bunavestire, de Florii, în a șasea duminică din post și atunci când sunt praznice mari. Ei bine, la ortodocși postul ia sfârșit după Duminica Floriilor,însă ulterior începe o altă săptămână de post aspru. Mai exact, este vorba de Săptămâna Patimilor.

Deși există câteva diferențe între postul la catolici și cel al ortodocșilor, toți creștinii pun mare accent pe curățenia sufletească și trupească.

Sursa, Alexandru Milcoveanu

Related posts

Post Paști

Theodora-Raluca Paun

1 comentariu

Florin February 14, 2022 at 9:02 pm

Bine documentat, competent și corect din punct de vedere istoric și dogmatic articolul!!!
Felicitări!!!!

Replică

Lasă un comentariu

Acest site web folosește cookie-uri pentru a vă îmbunătăți experiența. Vom presupune că sunteți de acord cu acest lucru, dar puteți renunța dacă doriți. This website uses cookies to improve your experience. We'll assume you're ok with this, but you can opt-out if you wish. Accept Read More

Privacy & Cookies Policy