9.3 C
Nürnberg, DE
April 16, 2024
Exclusiv

Clovnul : poezie de Dan Lăzărescu

Lăzărescu Dan

A picurat?
Ori, lacrima de pe obraz mi se prelinge?
Stau şi mă-ntreb: unde e lumea mea?
Lumea ce nu visa că Luna s-ar putea atinge,
Dar, bucuria, ca pe-o lege, o trăia.
Sunt prea bătrân? Nu mai am haz? Ori nu mai are
Lumea de azi, pe ordinea de zi,
Doar frământări, şi lăcomii, şi întristare…?
Râsul e-o amintire-a foştilor copii.
Atâtea drumuri! Este oare unul care
Ne poate duce să mai fim ce-am fost?
Mă simt stinger în toată-această alergare
Din bucurie către fără niciun rost.
Atâtea gări! Din care pleacă, oare, trenul
Către tărâmul simplei fericiri
De-a exista? Unde s-a rătăcit jobenul
Cel plin de zâmbete şi de trăiri?
Am colindat, de când mă ştiu, atâtea circuri.
Nu m-am vrut rege, m-am vrut doar artist
Ştiind să nască bucuria din nimicuri.
Lumea întreagă-i azi un circ nebun şi trist!
……………………………………………
N-a picurat!
E lacrimă. De pe obraz mi se prelinge
Puterea magică de ieri… de-a bucura
O lume tristă, tot mai tristă, ce se stinge
Ţesându-şi, oarbă, sieşi, umbra sa.

DAN LĂZĂRESCU

Related posts

Sub paşii mei – lui Matei

Liliana Moldovan

Scriitorul Al. Florin  Ţene ne uimeşte cu o altă carte-document!

Liliana Moldovan

Impresii despre romanul ”Femeia care a uitat să mai plângă”

Liliana Moldovan

Incursiune în Țara Hațegului

Liliana Moldovan

„Prin ochii mei”, autoare: Mihaela C. D.– impresii de lectură și mai mult decât atât

Liliana Moldovan

                                      Povești din Bunești, județul Vâlcea

Liliana Moldovan

Lasă un comentariu

Acest site web folosește cookie-uri pentru a vă îmbunătăți experiența. Vom presupune că sunteți de acord cu acest lucru, dar puteți renunța dacă doriți. This website uses cookies to improve your experience. We'll assume you're ok with this, but you can opt-out if you wish. Accept Read More

Privacy & Cookies Policy