22.8 C
Nürnberg, DE
June 28, 2022
Exclusiv

5 de ani de la urcarea la  Cer a celui care a pus bazele reportajului literar românesc.„Și ziaristica este o artă” spunea Filip Bunea Fox

Cunoscutul ziarist Filip Brunea-Fox, pe numele său Filip Brauner, s-a născut la Roman, în 18 ianuarie anul 1898, perioada când a apărut prima enciclopedie românească, într-o familie de intelectuali evrei. În cursul primului război mondial s-a mutat cu familia la Iași.

A debutat ca scriitor la Iași în revistele „Versuri și Proză”, pe care o edita Jean Hefter și „Absolutio” ,a lui I. Ludo, inclusiv „Zări senine” La sfârșitul primului război mondial, în 1918, la vârsta de 20 de ani, Filip Brunea-Fox, împreună cu prietenii săi Benjamin Fundoianu, Iosif Ross și Alexandru Philippide, a părăsit Iașiul și a venit la București. Ca ziarist a debutat la ziarul „Arena” din București.

Fără studii universitare, dar posesor al unei largi culturi, Brunea Fox dorea în tinerețe să devină poet și s-a apropriat de curentul avangardist și a publicat poezii în publicații reprezentative acestui curent. În 1925 apăruse revista de avangardă „Integral”, autodefinită „organ al mișcării moderne din țară și străinătate”,în care Brunea-Fox a scris adesea, sub diverse pseudonime, precum Fox, Mac, Pan, Potomac, F.Br., F.Br.Fx., fx. El fost unul dintre principalii redactori ai revistei, alături de Ion Călugăru, M. H. Maxy și Ilarie Voronca. Colaborarea la „Integral” a luat sfârșit odată cu ultimul număr, apărut în 1928, moment care a reprezentat și încheierea perioadei sale avangardiste.[1] În continuare el s-a distins prin reportaje literare întinse, în stilul grand reportage-ului francez din anii 1930, aproape întotdeauna acompaniate de fotografii create de Iosif Berman, fotograf care o vreme a lucrat în serviciul Casei Regale. Brunea-Fox fost redactor la ziarele Dimineața (1925-1937) și Adevărul (1932-1937) și a publicat în revista de stânga Cuvântul liber (1933-1936). După interzicerea, în 1937, a cotidianelor Dimineața și Adevărul, de către guvernul Octavian Goga-A.C. Cuza, activitatea lui Brunea-Fox s-a diminuat, el colaborând doar la publicații periodice.[1]. La „Dimineața” și „Adevărul” și-a făcut primii pași sub îndrumarea directorului Constantin Mille. Printre gazetele și revistele la care a mai colaborat se pot aminti „Cuvântul liber”, „Lupta”, „Jurnalul”,„Reporter”, „Izbânda”, de asemenea publicațiile evreiești „Adam”, „Mântuirea”, „Puntea de Fildeș”, „Curierul israelit”.

După 23 august 1944 și în anii postbelici a lucrat o vreme la buletinul „Îndrumătorul cultural” și a colaborat la „Adevărul” și „Jurnalul de dimineață”, „România liberă”,„Scînteia”, la revistele Viața românească, Flacăra, „Răspântia” (a lui I. Ludo), „Viața militară”, „La Roumanie d’aujourd’hui” , „Veac nou” etc

O amintire dragă mie este momentul când l-am întâlnit pe Filip Brunea-Fox pe strada fostă Sărindar, acualmente Constantin Mille.Eu mă duceam la Informația București, dânsul venea din sens invers.L-am Salutat. Îl cunioscusem cu o altă ocazie la Casa Scânteii.

-Ce faci tinere? M-a întrebaț.

-Să trăiți maestre! La practică…

-Tot la Informația?

-Tot!

-Ți-am citit poeziile din Luceafărul…nu sunt rele!Și eu am cochetat cu muzele…

-Mulțumesc! Am citit poezia “Cazino”. îm amintesc câteva versuri
-Spunele!
“Femei beau marea cu paiul
Toţi delfinii sunt în haină de seară

În oglinzi chelnerii îşi oferă reciproc Malaga

Pe terasă, farul fricţionează tâmpla baronului”.(… )

-Bravo! Bravo!Dar, să șii că și “ziaristica pentru care te pregăteși este o artă!”

-Și eu consider asta!

Ne-am despărțit.De atunci nu m-am mai întâlnit cu dânsul.Eu plecând la Pitești-Găvana la ziarul “Secera și Ciocanul “să fac practică.

Marele ziarist a scris numeroase reportaje literare publicate în presa interbelică. Este autorul cărții „Orașul măcelului” (Jurnal al rebeliunii legionare din 1941, de la București), publicată în 1944. A realizat un număr însemnat de fotografii având ca temă socială situația evreilor în România. Printre reportajele sale cele mai cunoscute se pot menționa Aspectele vieții de provincie, Iașul, cetatea umbrelor, Târgul Moșilor, Insula Ada Kaleh, Nopți bucureștene, Trenul fantomă, Leproșii (despre „Infernul de la Lărgeanca”), Unde am să nasc?. A mai scris intre altele, despre tulburarile antievreiesti de la Borșa, Sighet șiOradea, și despre Evreii din Maramureș (în revista „Adam”). De asemenea a scris evocări ale unor personalități politice românești ca Alexandru Averescu, Ion Gheorghe Duca, Dr.Nicolae Lupu, Constantin Argetoianu, Alexandru Vaida-Voevod.

“Cine a avut prilejul să-l citească pe F. Brunea-Fox n-a mai avut nevoie de recentul lui reportaj (n.m. – reportajul despre leproșii de la Lărgeanca) ca să știe că în acest anonim ziarist stă de veghe o inteligență sclipitoare și are pretenții un gust artistic exersat. E aproape o nepoliteță să-i aducem omagii lui Brunea, în fața marelui public, de-atâta vreme ocolit de el, dintr-o înnăscută aristocrație – pe care i-a mânjit-o zilele acestea succesul”.Scria Tudor Arghezi despre Filip Brunea-Fox în 1928

Nopți bucureștene 1927

Cinci zile printre leproși 1928

Pericolul stupefiantelor 1929

Orașul măcelului. Jurnalul rebeliunii și al crimelor legionare, 1944. Reeditare la Editura Hasefer, București, 1997

Hârca piratului. Peisaje dunărene, Editura Tineretului, București, 1957

Porturi dunărene 1957

Viața exploratorului arctic Constantin Dumbrăveanu

Reportajele mele. 1927-1938, Editura Eminescu, București, 1979

Memoria reportajului, Editura Eminescu, București, 1985

A tradus din literatura universală, uneori în colaborare cu soția, Lisette Daniel-Brunea.

Bengt Danielsson, Terry pe urmele lui Kon-Tiki (în original, C Bengt Danielsson, Kapten Villervalle, Saxon & Lindströms Förlag, 1963.), Editura «Ion Creangă», din București, 1970

Robert Louis Stevenson, Comoara din insulă (în original, Treasure Island), Editura Tineretului, col. Aventura 1966; editura Ion Creangă, București, 1983; editura Niculescu, București, 2005.

Lion Feuchtwanger, Războiul evreilor (cu Lisette Daniel-Brunea)

A decedat la. 12 iunie 1977, București, la vârsta de 79 de ani. A fost , unul din cei mai cunoscuți reporteri interbelici care, alături de Geo Bogza, a pus bazele reportajului literar românesc, fiind parte, de asemenea, a mișcării de naștere a suprarealismului românesc care s-a desfășurat, în literatura română, pe parcursul perioadei interbelice și a continuat până la finalul anilor 40, atunci când s-a sfârșit sub presiunea instalării regimului socialist-criminal. Mai multe dintre trăsăturile curentului literar au fost reluate în anii 60, 70, însă a fost cenzurat de regimul politic.

Al.Florin Țene

Related posts

SĂ VINĂ CRĂCIUNUL !

Liliana Moldovan

 Să ne aducem aminte de Ion Agârbiceanu la 59 de ani de când a trecut la Domnul

Liliana Moldovan

 „Sunt frumosul nebun” și alte poeme de Al.Florin Țene

Liliana Moldovan

PE URMELE SCRIITORULUI BOEM

Liliana Moldovan

Serenitatea albastrelor iubiri 

Liliana Moldovan

8 MARTIE – ZIUA CELOR DRAGI, SĂRBĂTOARE DE SUFLET LA SĂRMAȘU

Liliana Moldovan

Lasă un comentariu

Acest site web folosește cookie-uri pentru a vă îmbunătăți experiența. Vom presupune că sunteți de acord cu acest lucru, dar puteți renunța dacă doriți. This website uses cookies to improve your experience. We'll assume you're ok with this, but you can opt-out if you wish. Accept Read More

Privacy & Cookies Policy