9.9 C
Nürnberg, DE
March 29, 2024
Cultură România

Prin labirint, de la haos spre ordine in arhitectura rurala a Dobrogei

Proiectul Arc peste timp, implementat de ADEMED – Asociația pentru Dezvoltare și Mediu și finanțat de Administrația Fondului Cultural Național are ca scop revitalizarea peisajului cultural al Dobrogei rurale. Cu un cadru aparte şi un amestec de populații sosite aici de prin toate colțurile Europei, Dobrogea oferă privitorului curios și elemente originale de arhitectură rurală. Observarea și înțelegerea acestor elemente  și aprecierea valorii lor în viața locuitorilor au constituit împreună  obiectivul unor   tururi ghidate de arhitectură rurală.

Astfel, după descoperirea  elementelor identitare ale construcțiilor locale, beneficiarii acestor tururi ghidate, elevii şi sătenii din 4 şcoli din judeţul Constanţa, Albeşti, 23 August, Histria şi Topalu au transpus cele observate în machete confecționate din carton și hârtie și expuse apoi în poieni din pădurile celor 4 zone, tocmai pentru a reconstitui imaginea unui sat integrat în mediul natural. În timpul tururilor ghidate, elevilor li s-a explicat felul în care odinioară oamenii erau mult mai legați de peisajul locurilor în care trăiau.

In comuna Albeşti, călătoria în trecut a început în nucleul arhitectonic tătăresc, dezvoltat haotic, cu uliţe înguste care se succed ca un labirint  şi garduri scunde de piatră care permiteau privirilor sa pătrundă în curte şi tototdată locuitorilor sa vadă strada şi ce se petrecea acolo.

Elevii si sătenii au aflat în timpul turului că acoperişul traditional este în 2 sau 4 ape, iar  învelitorile sau acoperişurile tradiționale erau confecționate din olane.  Casele aveau pereți din bucăți de piatră (calcar) extrasă din carierele apropiate.

Elementele de încadrare în peisaj din Albeşti sunt încă păstrate dand impresia unei armonii desavarşite cum numai natura poate concepe. De la haosul plăcut al caselor tătăreşti la alinierea caselor romaneşti, Albeştiul este un loc în care copiii pot găsi încă din abundenţă elemente şi chiar zone întregi care păstrează tradiţia iniţială a Dobrogei de Sud.

În comuna 23 August, mai aproape de « civilizaţie », elevii şi sătenii au putut vedea că lucrurile se schimbă, tradiţia rămane doar în elemente disparate pe care unele case le mai păstrează, de exemplu doar o tindă rămasă  la o casă extinsă față de structura inițială, sau nişte resturi de olane la o alta. Caracteristică devine graniţa foarte vizibilă între vechi şi nou în cadrul aceleiaşi case, în care familia, odată mărită adaugă camere în casa traditţională şi modifică materialele folosite, dar aspectul general rămâne.

În comuna Histria influenţa turcească este puternică și elevii şi locuitorii au putut identifica casele cu geamlîc, un schelet de lemn cu geamuri care închide  un soi de prispă sau coridor, care ţine cald iarna şi rece vara. Turcii construiau casele adăpostite de crivăț, alegând locuri anume, mai ales în văile mai ferite.

Comuna Topalu păstrează multe case tradiţionale, unele dintre ele abandonate, care au ca element caracteristic balconul, un fel de verandă deschisă, cu un mic gard din lemn și cu piloni de piatră cu ornamente in funcție de imaginaţia celui care le-a construit. Pilonii sunt frumos realizați, cu un capitel cu elemente ornamentale.

In toate localitățile strabătute a fost observat materialul tradițional de construcție, chirpiciul, un amestec de lut (loess), paie și chiar bălegar, modelat în forme regulate și uscat la soare. Acest material are proprietăți termice remarcabile, permițând o reglare naturală a temperaturii interiorului și totodată, după dezafectarea locuinței revenind la elementele componente, degradabile.

Toate activitățile de confecționare a machetelor au avut loc într-un spațiu natural, pădure sau în cazul comunei Topalu pe malul Dunării, tocmai pentru a induce elevilor sentimentul apartenenței la natura locului.

Elevii şi sătenii Dobrogei au trecut de nenumarate ori pe lângă casele despre care am povestit, dar de acum înainte vor observa elementele de arhitectura învăţate practic în tururile ghidate. Astfel,  putem măcar spera că vor încerca să păstreze ultimele urme ale tradiţiei, în viitoarele lor case, chiar dacă influența modernității și mirajul locuințelor mari și opulente sunt foarte puternice.

Gabriela Staicu, ADEMED

Related posts

APARIȚIE EDITORIALĂ – Romanul grafic istoric, un manual auxiliar

Moderator1

CĂRȚI RARE

Theodora-Raluca Paun

DUMITRU PREDA LA 70 DE ANI – DE LA ISTORIE LA DIPLOMAȚIE, ÎN SERVICIUL NEAMULUI ROMÂNESC

Moderator1

Violonista româncă Maria Marica câștigă Finala Concursului Internațional George Enescu 2022, Secțiunea Vioară, după un concert încununat de aplauze

Theodora-Raluca Paun

In memoriam Mihai Șora, membru de onoare al Academiei Române (7 noiembrie 1916 – 25 februarie 2023)

Moderator1

Ziduri de sticlă

Theodora-Raluca Paun

Lasă un comentariu

Acest site web folosește cookie-uri pentru a vă îmbunătăți experiența. Vom presupune că sunteți de acord cu acest lucru, dar puteți renunța dacă doriți. This website uses cookies to improve your experience. We'll assume you're ok with this, but you can opt-out if you wish. Accept Read More

Privacy & Cookies Policy