După lansarea cărții mele “Gloria Limbii Române “ la Biblioteca Municipală Drăgășani, la câteva zile, am primit revista de cultură, spiritualitate și informație “Rusidava Culturală“ nr.7, periodic editat de Asociația Culturală Rusidava-Drăgășani, ce îmi prilejuiește, la începutul acestor rânduri, să-mi amintesc unele evenimente în legătură cu originea apariției acestei interesante reviste.
În anul 1958, pe când eram elev la Liceul Teoretic din Drăgășani am înființat la Casa de Cultură din acest oraș de la poalele Dealului Viilor cenaclul literar “Gib Mihăescu “, care la început s-a numit “Orizont”, pe motiv că renumitul scriitor drăgășenean, datorită romanului “Rusoaica”era interzis.Abia în 1965, urmare a unui articole semnat de poeta Titina Nica Țene, publicat în ziarul regional “Secera și Ciocanul”am primit aprobarea de la Comitetul Regional PCR Argeș,să-i dăm cenaclului numele scriitorului Gib I.Mihăescu.În anul 1958, aflând de la Ion Vasile, tată viitorului prim ministru Radu Vasile, că în orașul nostru, între cele două războaie mondiale, apăreau trei ziare, mi-a venit ideia să facem și noi, măcar o gazetă de stradă cu patru rubrici. Așa că, împreună cu colegii de clasă,( eram în clasa a X-a), Ilie Vulpe, viitor profesor universitar, Lică Liviu, inginer și Nicolae Bărbulescu, profesor, am confecționat o Gazetă de Perete din lemn, cu partu rubrici, având articole scrise de noi, gazetă pe care am denumit-o „Rusidava Culturală”. Cunoscând din istorie că pe teritoriul orașului nostru a fost un castru roman, numit Rusidava.Noaptea târziu am ancorat Gazeta pe gardul de fier forjat al liceului nostru.
Dimineața când ne-am dus la școală, Gazeta dispăruse, și anchetați în cancelarie, de directorul de atunci, Gh.Chelărescu, în prezența unui securist, am fost eliminați din școală trei zile.Acest incident l-am descris în romanul meu”Oglinda de apă “, apărut în anul acesta.
Această inițiativă a stat la baza aparițeiei a trei serii a revistei “Rusidava Culturală “, luând în considerare și timida inițiativă a elevilor de atunci. A doua serie a revistei a apărut după evenimentele din decembrie 1989, cu sprijinul poetului Teodor Barbu, iar a treia serie este cea de acum, avândul ca director pe scriitorul Marian Bărăscu, redactor șef fiind George Tulea, iar colectivul de redacție avându-i pe Rodica Felicia Matei, Ilie Bucă Marian Teodor Popescu, Marian Nicolae, Ana Amza, Mihaela Rădulescu și Al.Florin Țene. Colaboratori fiind: Dan Șalapa, Liliana Ghiță-Boian, Liviu Lazăr, Valerica Predescu și Constanța Tanty Triță.
Numărul de acum al revistei “Rusidava Culturală” are pe prima pagină un editorial semnat de prof.Ilie Bucă , dedicat memoriei regretatului profesor Aurelian Drăgușin, fost membru al cenaclului Gib I.Mihăescu, pe când eu îl conduceam.
Reportajul “Aventura culturală din fiecare vară-Caravana Culturii-august 2022, “ ne informează despre acțiuniile inițiate de scriitorul Marian Bărăscu de a pleca prin țară, începând cu anul 2016, cu un grup de scriitori într-un schimb de experiență privind activitatea culturală și de creație ale scriitorilor și iubitorilor de cultură din localitățile prin trecea Caravana Culturală
În “Revigorarea lirismului liric”Mihaela I.Rădulescu. face o radiografie a poeziilor scrise de Teodor Barbu, evidențiind “clasicismul formei și vitalitatea sonetului” din opera poetului drăgășenean. Un interesant eseu semnat de Al.Florin Țene, intitulat ” Concepția despre om în istoria filozofiei antice“, aduce în actualitate ideile socratice în concepția orfică.
Poeții publicați în paginile revistei, precum: Marian Nicolae, Marian Teodor Popescu, Marian Bărăscu, Laura Cotiugă, Ana Amza, elevii Boroșanu Anca-Nicoleta, Tudosie Elena –Denisa, Dumitrescu Marian-Bogdan, Magda Mocanu, inclusiv regretatul poet profesor Aurelian Drăgușin,( in memoriam), aduc un suflu nou în lirica contemporană, ce trebuie luat în seamă de critică.
O pagină de istorie semnează pr.Prof.Dr. Liviu Lazăr despre “Badea Cârțan, dacul coborât de pe Columnă “, iar elevele Teodora Elena Mitrache și Miruna Boșoi din clasa a XI-a E semnează o analiză pertinentă despre “Măreția simplității în opera lui Gib I. Mihăescu. “
Succintele medalioane literare semnate de prof.Ilie Bucă și Marian Bărăscu aduc în actualitate personalități din România profundă.
Imaginile de pe ultima copertă intitulate generic “Moromete și Cocoșilă “ având ca actor pe Marian Bărăscu, mi-au înflorit pe buze un zâmbet.
Citind această interesantă revistă, cu gândul că visul meu de pe când eram elev, s-a împlinit, am murmurat în gând aforismul lui Lucian Blaga:” Când oceanul se umflă, in fiecare zi, ridicandu-se unul sau doi metri în matca sa, pentru ca apoi sa cadă din nou în sine, cine ar banui că intenția lui reală, tainică, este de a se înalța până la luna.”
Al.Florin Țene
