Superba toamnă din acest an ne-a întâmpinat cu o nouă editare, un nou volum al domnului AL. FLORIN ŢENE, președintele acestui Cenaclu Literar de la Centrul de Vârstnici nr. 2, din Cluj-Napoca, de data aceasta o antologie, un scurt istoric și o seamă de articole de presă adunate sub titlul „GLORIA LIMBII ROMÂNE”.
Motoul acestei cărți a fost scris de renumitul scriitor TEOFIL MÂNDRUŢIU, moto în care este elogiat scriitorul AL. FLORIN ŢENE în cuvinte de o neasemuită frumusețe interioară.
”Despre Omul Al. Florin Țene spun că se împarte în toți de drag de om, mereu cu o făclie în inimă spre a aprinde făclii, aplecat cu răbdare și talent peste ogorul de creație al semenilor săi, spre a hrăni cu miez suflete flămânde de adevăr. În fața unui astfel de om îți scoți pălăria și te descalți pentru a atinge același pământ roditor odată cu el.”
Iar prefața cărții este redactată de IONUŢ ŢENE, poet, istoric, publicist, membru în Uniunea Scriitorilor din România, Filiala Cluj, cu o bogată activitate literară. Domnia sa relatează felul în care după 20 de ani de la Revoluția din Decembrie 1989 românii nu aveau legiferată o Zi a Limbii Române cum aveau și celelalte naționalități conlocuitoare din țara noastră. Începând cu 2009 un grup de scriitori inimoșii, influențați de cultul lui Eminescu pentru limba română de istoria dragostei fraților noștri de peste Prut, din Basarabia, față de limba maternă prigonită de ocupația rusească din 1812 au acționat inspirați de poezia „Limba noastră” a lui Alexei Mateevici. După cum afirmă scriitorul IONUŢ ŢENE în fiecare an începând cu 1992, în Republica Moldova se sărbătorea la sfârșitul lunii august, limba română unde poezia ”Limba noastră” de Alexei Mateevici era la loc de cinste. După acest model de iubire românească, s-a luat inițiativa de a legifera Ziua Limbii Române pe 31 august. Inițiativa a avut-o scriitorul CORNELIU LEU la care s-au alăturat AL. FLORIN ŢENE, președintele Ligii Scriitorilor Români și LIGYA DIACONESCU, membră a Ligii Scriitorilor Români, directoarea revistei internaționale STARPRESS . Această propunere a fost legiferată prin Legea nr. 53/2011 adoptată de Parlamentul României. Prima dată Ziua Limbii Române s-a sărbătorit în 2011, astăzi fiind organizate în majoritatea instituțiilor centrale și locale ale statului român, festivități și activități cultural-artistice și educative iar în școli se organizează spectacole, serate literare, conferințe, recitaluri poetice . Dintre cei 3 inițiatori ai acestei legi, Corneliu Leu și Ligya Diaconescu au trecut la cele veșnice iar scriitorul AL. Florin Țene, președintele Ligii Scriitorilor din România a împlinit frumoasa vârstă de 80 de ani. În încheierea prefeței sale scriitorul IONUŢ ŢENE, fiul scriitorului AL. FLORIN ŢENE care a fost implicat în organizarea sărbătoririi acestei zile îi mulțumește din inimă tatălui iubit!
Cenaclul literar din această zi a debutat prin prezentarea programului de către președintele cenaclului, scriitorul AL. FLORIN ŢENE program care a cuprins prezentarea cărții „GLORIA LIMBII ROMÂNE” de către domnia sa, apoi scriitoarea prof. LUCIA ELENA LOCUSTEANU a expus alte probleme legate de limba română și memoria calendarului iar scriitorul prof. PUIU SFÂRLEA a adus completări pe această temă a sărbătoririi limbii române. În final fiecare participant a fost invitat să citească sau să recite din creațiile sale literare.
Scriitorul AL FLORIN ŢENE a descris felul în care s-a luat inițiativa și s-a ajuns la sărbătorirea Zilei Limbii Române. Cei trei promotori au fost, scriitorul Corneliu Leu, inițiatorul , Ligya Diaconescu, directoarea revistei internaționale STARPRESS și Al. Florin Țene, președintele Ligii Scriitorilor Români. Cu multe amănunte au fost aduse în fața ochilor noștri evenimentele derulate în acea perioadă, urmând ca din 2011 prin Legea nr. 53 adoptată de Parlamentul României, în 31 august să fie sărbătorită ZIUA LIMBII ROMÂNE. Prima sărbătorire a avut loc în munții Bucegi iar a doua la Jupiter în cadrul Ligii Scriitorilor Români, sărbătorire care a avut oaspeți de seamă de peste hotare. Iar începând cu anul 2017, anual în cadrul Ligii Scriitorilor Români prin grija scriitorului Al. Florin Țene și a fiului acestuia, director cultural, scriitorul Ionuț Țene în Cluj au loc festivități speciale pentru sărbătorirea zilei limbii române. Toate acestea sunt descrise în cartea GLORIA LIMBII ROMÂNE care cuprinde și articole din presă și reportaje referitoare la aceasta.
A urmat la cuvânt doamna prof. LUCIA ELENA LOCUSTEANU care a prezentat o hartă în diferite culori cu locurile unde se vorbesc limbi romanice, destul de multe locuri. A apărut o nouă viziune cu argumente asupra formării limbii române cum că aceasta ar sta la baza limbii latine și nu invers. Domnia sa din nou și-a accentuat punctul de vedere că în ultima vreme limba română a fost împânzită cu multe anglicanisme ( OK în loc de bine, yes în loc de da, chef în loc de șef, week-end în loc de sfârșit de săptămână, break-news în loc de știri de ultima oră) care nu își au locul, poluând limba română, noi având destule cuvinte românești pentru a le exprima. Foarte organizată și complexă dânsa a continuat să explice pe perioade și epoci formarea limbii române scoțând în evidență că limba română are la bază limba latină populară și nu pe cea cultă, latinizarea făcându-se foarte lent, slavii lăsând totuși și ei câteva hidronime, toponime în limba română. Tot acest proces s-a format în timp. Limba română este de fapt dialectul daco-român cu graiurile-maramureșean, muntean, ardelean, crișean, bucovinean, bănățean, oltenesc și mai există dialectale dacoromân, aromân, megleno-român și istro-român. Iar dialectul dacoromân a devenit limba română și e cel mai evoluat dintre dialectele limbii române.
Trebuie să acordăm importanță și respect folosirii limbii române la televiziuni, în presă dar și în vorba noastră zilnică dacă nu vrem să murim ca și popor, a afirmat doamna LUCIA ELENA LOCUSTEANU.
În cartea sa LECTURI SUBIECTIVE domnia sa a vorbit despre începutul limbii române literare, normată cu legi gramaticale, fonetice, sintactice, etc. Primele texte literare găsite, traduceri de texte religioase, manuscrise cu texte maramureșene unde încă mai era prezent rotacismul, tipărituri, cele 10 cărți ale lui Coresi, psalmii versificați de la Cluj scriși în latină, Palia de la Orăștie, primul text original păstrat-Scrisoarea lui Neacșu de la Câmpulung toate sunt prezentate detailat în această carte.
Apoi a fost amintită memoria calendarului cu o mulțime de scriitori născuți în noiembrie: Liviu Rebreanu, Rebreanu Vasile, Mihail Sadoveanu, Ștefan Cazimir, Nicolae Tăutu, Vlad Ion, Vasile Voiculescu, Zarifopol Paul, Dinu Pilat, Aurel Rău, Nicolae Manolescu, Eugen Ionescu, Dinescu Mircea, Densușianu Aron, Demetrius Lucia, Ion Brad, Marcel Breslașu, Mihai Beniuc. Venind vorba de Mihai Beniuc doamna prof. LUCIA ELENA LOCUSTEANU și doamna CRISTINA MARIAN au recitat atât de frumos: „ Mărul de lângă drum”. Iar doamna CRISTINA MARIAN, cu o memorie de invidiat a cerut permisiunea să mai recite o poezie învățată de la mama ei, o poezie despre portul popular românesc evidențiind dragostea de limbă, port și credință care trebuie să ne călăuzească permanent.
A urmat la cuvânt domnul prof. PUIU SFÂRLEA care a împărțit participanților un text cu Burebista scris în piatră, în limba elenă, greaca veche pentru a-l arăta nepoților noștri, elevi și studenți. Domnia sa a vorbit cu mult patos despre însemnele scriptice de pe teritoriul Bulgariei de astăzi privind Imperiul Burebista.
O minunată poezie scrisă de dânsul despre sfânta limbă română a fost recitată în finalul cuvântului său.
Iar scriitorul AL. FLORIN ŢENE a citit un fragment dintr-un poem fluviu din cartea sa „GLORIA LIMBII ROMÂNE”, cu același titlu.
Iar doamna prof. LUCIA ELENA LOCUSTEANU cu deosebită dragoste de oameni, adevăr dar și de literatură a citit ceea ce a scris domnia sa despre romanul „Ion” în cartea sa „LECTURI SUBIECTIVE”, o secvență despre limba română.
Doamna CRISTINA MARIAN cu atâta dor de poezie dar și de țară și limba română a continuat recitările din memorie cu o superbă poezie de George Coșbuc, GRAIUL NEAMULUI, fiind susţinută de doamna LUCIA ELENA LOCUSTEANU.
“Fie-a voastră-ntreaga ţara,
Si de cereți, vă mai dăm,
Numai dați-ne voi graiul
Neamului – si se sculară
Sa ne vremuiască traiul
Câți dușmani aveam pe lume!
Graiul ni-l cereau anume,
Să-l lăsăm!
Dar nestrămutați strămoșii
Tot cu arma-n mâini au stat:
Au văzut și munți de oase,
Si de sânge râuri roșii,
Dar din tara lor nu-i scoase
Nici potop și nici furtuna.
Graiul lor de voie buna
Nu l-au dat!
Astăzi stăm si noi la pândă,
Graiul vechi să-l apărăm;
Dar pe-ascuns dușmanii cată
Să ni-l fure, să ni-l vândă.
Dacă-n vreme tulburată
Nu ne-am dat noi graiul țării
Azi, în ziua deșteptării,
Cum să-l dăm?
Repezi trec cu vifor anii,
Ispitind puterea ta,
Neam roman! Cu ură mare
Vor căta mereu dușmanii
Graiului roman pierzare;
Dar sa piară ei cu toții:
Nu l-am dat, și nici nepoții
Nu-l vor da!”
Doamna TITINA NICA ŢENE ne-a delectat și dânsa cu o poezie a unei membre a Ligii Scriitorilor de la Mizil, filiala Buzău, Mihu Eugenia, o poezie despre dorul de părinți, plecați mult prea repede în Ceruri, aceasta pentru că ieri s-au pomenit cei plecați dintre noi în lumea veșniciei, ieri fiind 1 Noiembrie, ziua morților.
În următoarea ședință care va avea loc în prima miercuri din decembrie tema care se va discuta va fi despre tradițiile de iarnă.
Mulțumim mult celor care din prea plinul inimii lor au reușit să trezească în sufletele noastre emoții și sentimente de dragoste, recunoștință și gratitudine de o vibrație înaltă.
Liliana Derevici
