3.1 C
Nürnberg, DE
April 18, 2024
Noutăți

Al. Florin Țene și noua apariție editorială: „Întoarcerea poetului – Kthimi i poetit”

Liliana Moldovan

„Întoarcerea poetului – Kthimi i poetit” este o carte de versuri de o expresivitate fără margini, apărută recent la editura Amanda Edit din București. Inclus în colecția „Biblioteca albaneză” volumul atrage atenția prin titlul bine ales, prin design-ul editorial inedit și, desigur, prin faptul că este o apariție bilingvă română-albaneză. Traducerea versurilor în limba albaneză aparține lui Baki Ymeri binecunoscut poet, publicist și traducător, născut în Republica Macedonia dintr-un tată albanez și o mamă româncă. Absolvent al Facultății de Filosofie, secţia de Limbă şi literatură albaneză, Baki Ymeri este membru al Uniunii Scriitorilor din România și s-a remarcat pe scena literaturii române și albaneze printr-o operă poetică plină de har și prin excepționalele tălmăciri din scrierile lui Marin Sorescu și Nichita Stănescu.
Revenind la poemele incluse în acest volum bilingv, e lesne de observat că textele lirice din carte sunt rodul unor trăiri poetice rafinate și atent mesteșugite. Poetul este un maestru al folosirii metaforelor care alintă și veșnicesc limba română. Atunci când scrie și „se ascunde în cuvinte”, acesta trece, inevitabil, printr-o binefăcătoare și tainică dedublare :

„În zodia gemeni sunt născut,
Doi în unul,armăsari iuţi la minte,
După stele aleargă la păscut
Ascunse noaptea în cuvinte.
Unul îmi pune verbul la încercare
Celălalt aşează iubirea-n vers,
Când unul gândeşte,
Celălalt pe-o cărare
Metafore coboară din univers.
Când fac schimburi de căldură
C-o muză rătăcită pe orbită
Celălalt simte epitetul ca arsură
Şi noaptea-n zori e înălbită. ” („Cei doi din mine”, p. 6)

Scriitorul naufragiază deseori pe mirificele oaze ale inspirației și, de acolo, transformă în metaforă ochiul lumii apoi și îl deschide dincolo de lume, aterizând pe un țărm în care versul e stâpân și visul ține loc de realitate. Așa se naște o lume nouă, în care poezia e pasăre măiastră iar „poetul-verbul unei abateri de la firesc/ Poartă sub aripi visul îngeresc”. În cartea sa de versuri, Al. Florin Țene, întrupează lumea altfel, iar atunci „bronzul toamnei sună în frunza viei”, „galbenul scrisorilor trece în gutui”, „nopțile buzunăresc prin locuri”, „verbul umblă prin versuri descălțat”, sau, dacă vreți, serile devin rugăciuni, iar rugăciunile tăiate în vers devin sculpturi în cer. Poetul însuși ajunge să deschidă cerul „călind în versuri verbul ca oţelul”. Zilele îi devin, prin gând poetic, fructe din livezile eterne ale limbii române iar scriitorul ajunge în ipostaza unui explorator ce extrage cuvinte, metafore, comparații și propoziții din dulcea și nemuritoarea sevă a limbii române.

„Am spart coaja de nucă
a cuvântului şi peste înţelesuri am dat
de bine, dulci ca mierea, de ducă
şi ură, avea gust de zgură dar şi de păcat,
simţeam eminesciana vibraţie,
înţelepciunea lui Pann din gură în gură
era în sămânţa gata de germinaţie.
Am spart coaja seminţei cuvântului
şi-am dat peste altă sămânţă,
un alt înţeles, o altă cărare,
o altă speranţă, o clanţă pentru o altă, o altă…
până rămâne
măduva Limbii Române.” („Măduva limbii române”, p. 31)

Într-adevăr după cum sugerează motto-ul cărții : „Lumea cel mai bine se citeşte în sufletul poeţilor”. De pe acest palier al meditațiilor lirice, e bine să înțelegem, că poetul nu contestă realitatea lumii, nu îi întoarce spatele, dimpotrivă încearcă să o facă mai bună, îmbrăcând-o în gingașa haină a poeziei. Mai mult decât atât, ajungând pe culmile poeziei, acesta se dezice de răutățile lumii, se desparte de păcatele ce întinează sufletul societății contemporane și încearcă să se salveze trăind necontenit în ritmul și rima gândului liric.

„Această pagină de timp o scriu cu maci
Elimin minciuna cu un verb curajos,
Lumea se ascunde în păduri fără copaci,
E vremea să iau poteca în spate şi să pornesc pe jos
S-au să mă refugiez în fraze fără cuvinte,
Atunci când tai unghiile substantivului picior,
Durere întoarsă pe dos în mănuşa pierdută-n
pridvor,
Negaţie ce nu neagă nimic pe lume,
Acceptare botezată astăzi fără nume. ” („Adevărul din acrostih”, p. 42)

În concluzie, plecând de la impactul cărților lui Al. Florin Țene, asupra literaturii actuale, îndrăznesc să cred că iubitorii de poezie, care au răsfoit cel puțin un volum semnat de acest scriitor prolific, se vor afla, mult timp de acum înainte, sub vraja gândurilor poetice ale Președintelui Ligii Scriitorilor din România iar cunoscătorii limbii albaneze vor fi vrăjiți de muzicalitatea acestor zămisliri poetice, așa cum sună ele, în limba natală a lui Baki Ymeri.

Liliana Moldovan

Related posts

”ZIUA BUCUREȘTIULUI” sărbătorită la Biblioteca Metropolitană București

Theodora-Raluca Paun

Ion C Pena, 1911-1944, perceptorul – scriitor alaturi de fiul lui Mihail Sadoveanu in Cimitirul Eroilor din Alba Iulia

Theodora-Raluca Paun

Seria Ephialte, Cristinne C.C.

Theodora-Raluca Paun

Andra este noul ambasador TransferGo [Comunicat de presă]

Theodora-Raluca Paun

 Către  scriitorii din Ucraina

Liliana Moldovan

Muzeul Casa Mureșenilor, Brașov

Theodora-Raluca Paun

Lasă un comentariu

Acest site web folosește cookie-uri pentru a vă îmbunătăți experiența. Vom presupune că sunteți de acord cu acest lucru, dar puteți renunța dacă doriți. This website uses cookies to improve your experience. We'll assume you're ok with this, but you can opt-out if you wish. Accept Read More

Privacy & Cookies Policy