19.1 C
Nürnberg, DE
May 2, 2024
Uncategorized

Teiul Sfânt îşi ninge floarea…

Azi, când ziua ni-i măiastră

Şi Teiul Sfânt îşi ninge floarea,

Să înălţăm cu toţi cântarea

Pentru EL şi Floare-albastră!

Mihai Caba

1869 – prima fotografie a lui M.Eminescu – student

Imaginea tânărului Eminescu, prezentă în toate manualele din școală, și care este cea mai cunoscută a fost făcută în 1869 în atelierul celebrului fotograf J. Tomas, pe vremea când se afla în călătorie la Praga împreună cu familia.

A doua fotografie a lui Mihai Eminescu

A fost făcută în noiembrie 1878, la aniversarea de 15 ani ai Junimii

În noiembrie 1878 (așadar la vârsta de 28 de ani), Mihai Eminescu ia parte la a 15-a aniversare a Junimii de la Iași, alături de Titu Maiorescu şi Caragiale. Maiorescu însuși l-a dus pe Eminescu la fotograful bucureștean Franz Duschek, în vederea alcătuirii tabloului aniversar al Societății.

A treia fotografie făcută în 1885 – bibliotecar la Iaşi

Cea de-a treia fotografie a lui Mihai Eminescu este realizată în 1885, când prietenii din Iași îl conving să se fotografieze în atelierul lui Nestor Heck. Eminescu era bibliotecar la Iași, însă, marcat de boală, devenea tot mai neglijent în pivința aspectului său. După realizarea acestei fotografii, el este dus la Liman, lângă Odessa, într-un sanatoriu balnear. În toamnă revine la Biblioteca Universității din Iași.

1887 – Jean Bielig surprinde ultimul portret

În 1887, la solicitarea unui grup de elevi ai liceului Matei Basarab din București, care doreau să înființeze o societate cu numele său, se realizează cea de-a patra și ultima fotografie a lui Mihai Eminescu. Poza se face în atelierul lui Jean Bielig și este ultima imagine pe care o avem cu marele poet.

EL

            La vremea verii timpurii,

           Când arşiţa tot urcă-ncet,

           Iar teii cântă simfonii,

           Ne prinde dorul de POET

                    Şi-atunci, cu sufletul vibrând,

                    Uitând de grijile lumeşti,

                    Purtând tot versul LUI în gând,

                    Ne îndreptăm spre Ipoteşti.

           Aici, în Templul Poeziei,

           Păşim uşor, tiptil, discret

           Şi toate-n jur parcă ne-mbie

           Să ne pătrundem de POET.

                     Aici e locul drag şi sfânt

                     Al efigiei unui neam,

                     Aici aflăm tainic pământ

                     Ce-a zămislit şi râu şi ram.

             Aici sunt doine şi eresuri,

               Aici mai e un singur dor,

               Aici, ca nouri lungi pe şesuri,

              EL stă deasupra tuturor.

           Cu-a sa gândire dezinvoltă,

           Cu suflet viu şi cuget teafăr,

           S-a înălţat mereu spre boltă,

           Fiind Lumină de Luceafăr.

                      Trudind să caute cuvinte

                       La toate câte sunt fireşti,

                       EL este- adevărat Părinte

                         Al limbii noastre româneşti !

          EL însuşi este viaţa noastră

          Cu-al ei bogat şi grav registru,

          Din munţi şi pân´ la marea-albastră

          Şi de la Tisa pân´ la Nistru.

                        În EL găsim oricând puterea

                        Orice impas de-a depăşi,

                        Prin EL ne spunem mereu vrerea

                        Şi conjugăm verbul “a fi”.

            Cu opera-i dumnezeiască

          Dă seama de-un întreg popor,

          Menit aici să veşnicească:

          TRECUT, PREZENT şi VIITOR !

                        Iar dacă săvârşim păcatul

                        De a-I rosti un singur vers,

                            Acesta ni-i Certificatul

                        De nemurire-n Univers !

                De-aceea-n miez de Cireşar,

                Când teii-şi ning dalba lor floare,

                Spre EL porni-vom, iar şi iar,

                Ca să – I aducem închinare !

                                                                   Mihai Caba

Related posts

Mircea Dorin Istrate : Nocturnă poetică

Liliana Moldovan

O lumânare aprinsă… Masacrul de la Fantâna Albă 1 aprilie 1941”: Expoziție foto-documentară la Filiala „Dimitrie Cantemir” a Bibliotecii Metropolitane București

Oana Roxana Gherasim

POVESTEA CIOFULUI : o scurtă recenzie

Liliana Moldovan

Africa, dialog între culturi, 22 – 24 mai 2023

Moderator1

”Steaua fără nume” – film rusesc realizat în URSS după o celebră piesă românească!

Liliana Moldovan

ECOURI CULTURALE

Liliana Moldovan

Lasă un comentariu

Acest site web folosește cookie-uri pentru a vă îmbunătăți experiența. Vom presupune că sunteți de acord cu acest lucru, dar puteți renunța dacă doriți. This website uses cookies to improve your experience. We'll assume you're ok with this, but you can opt-out if you wish. Accept Read More

Privacy & Cookies Policy