13.6 C
Nürnberg, DE
May 22, 2024
Exclusiv

                                  Rămâne gustul dulce amărui, al timpului de cânt și poezie                                           

Zenovia Zamfir

În lumea agitată în care trăim, o tabără literară, este o oază de relaxare și de creație care aduce multă bucurie în sufletele participanților. Taberele oferă o gamă largă de activități, de la conferințe, lansări de carte până la excursii în zone pline de istorie și de o frumusețe covârșitoare. După prima participare la o tabără literară organizată de Marina Moga, nu am mai refuzat nici o invitație întrucât am constat că ideea de monotonie pe care mi-am imaginat-o eu, este departe de adevăr. În taberele unde am participat m-am bucurat de revederea cu prietenii dragi din toate colțurile și zonele țării dar și cu prietenii dragi din diasporă. Clipele frumoase petrecute împreună sunt neprețuite și rămân amintiri de neuitat. Cei trei Magnifici de la Sublimul – de Cluj, Rodica, Alin și Ovidiu, ne-au demonstrat că Banatul este fruntea, cum se spune, și Ardealul este Centrul Universului Românesc. Gândită și organizată impecabil, Tabăra Sublim de la Cluj, ne-a oferit clipe și zile de poveste. După o primire și o întâmpinare frățească și prietenească, după ce ne-am potolit setea cu o pălincă, bună de pus la rană și un ospăț cu bucate alese, Cei Trei Magnifici ne-au oferit o seară culturală presărată cu poezii și cântece care ne-au uns pe suflet, cum spune românul. Pe Rodica, Alin și Ovidiu, i-am cunoscut în tabăra din județul Hunedoara. Încă de pe atunci, am simțit că pe lângă glumele spumoase, momentele savuroase pe care ni le-au creat, sunt trei oameni minunați, trei oameni capabili să râdă și să danseze când este nevoie, să fie gazde minunate tot când este nevoie. Dincolo de poeții talentați, scriitorii consacrați, am descoperit trei oameni minunați, cu familii frumoase și copii deosebiți. Chiar din prima seară i-am numit Cei Trei Magnifici, pentru că așa i-am descoperit, atât eu cât și ceilalți colegi, ne-au impresionat prin seriozitatea și disponibilitatea cu care ne-au întâmpinat, cu detaliile și activitățile unui program bine gândit și ingenios proiectat. Se știe că în spatele unui om de succes, sunt membrii familiei care -l susțin. Și de această dată, soțiile băieților, Carmen și Monica, le-au fost alături cu gândul dar mai ales cu fapta. Un ajutor substanțial a venit din partea copiilor. Fiecare zi a fost o sărbătoare, fiecare decor și locație au fost bine aleasă. În lumea lui Octavian Goga de la Complexul care-i poartă numele de la Ciucea, înconjurați de oameni speciali, cei ce trudesc să păstreze zestrea culturală lăsată moștenire de marele poet și om politic ne-au încântat cu programul bine structurat. În sala, unde odinioară răsunau melodiile duioase interpretate de Veturia Goga, în luna lui cireșar , versurile și cântecele participanților la tabără au încântat auditoriu. După un prânz câmpenesc pregătit cu multă măiestrie și asezonat cu mult suflet de soțiile lui Ovidiu și Alin, servite cu multă gingășie de copii, am avut parte de o mare surpriză, doamna Olimpia- Cecilia Mureșan împreună cu Grupul sătenilor din Negreni, coordonat de prof Florina Varadi și pr. Marian Văcariu, ne-au oferit un program artistic de dansuri și obiceiuri tradiționale. La final ne-am prins cu toții într-o horă a prieteniei și a bucuriei. Eduard Boboc, directorul Muzeului „Octavian Goga”, consideră că „patrimoniul muzeal de la Ciucea este o adevărată bogăție și speră ca toți cei care l-au admirat pe marele poet să facă un popas cultural pentru a descoperi crâmpeie din viața sa și locurile în care a locuit. Muzeul reînvie viața poetului, fiind expuse multe obiecte personale ale acestuia sau diferite alte piese adunate de Goga din toată țara: țesături, scoarțe, costume populare din Moldova, Transilvania și Oltenia, instrumente de prelucrare a cânepii”. Frumoasă și cu turla înălțată spre cerul senin de vară, bisericuța din curtea lui Octavian Goga mi-a atras atenția de la bun început. Goga, provenind dintr-o familie de preoți, și-a dorit destul de mult ca pe proprietatea sa să funcționeze o mănăstire ortodoxă, mai ales că la vremea aceea, prin 1920-1025, satul Ciucea era majoritar greco-catolic, cei câțiva ortodocși din sat neavând o biserică a lor. În acest sens, Goga a cumpărat o casă a măicuțelor carmelite, construită pe la 1870, pe care a integrat-o pe domeniul său. N-a apucat să-și ducă visul la capăt. Dar întâmplarea face ca în 1939, părintele Câmpeanu din Gălpâia să fie și funcționar notarial la Ciucea. El i-a spus doamnei Goga despre o mică biserică de lemn lăsată în paragină la marginea satului și, cu acordul Episcopiei, doamna Goga a mutat bisericuța la Ciucea. Premisele unei mănăstiri erau acum reale, doar că din păcate nu prea existau măicuțe care să se ocupe de ea. Din păcate, a venit și războiul, așa că mănăstirea a fost închisă în 1945. Jumătatea de secol mai târziu, când a fost redeschisă (în 1994), totul era o ruină. Și biserica de lemn, și casa măicuțelor erau roase de vreme și de nepăsare. Câteva măicuțe din Moldova au venit aici și, cu mâna lor și cu ajutorul câtorva localnici, au reparat totul.( https://printransilvania.ro/biserica-lemn-ciucea). Maica stareță Rasofora Inocenția Filip, venită de la mănăstirea Agapia din județul Neamț.trudește cu multă dăruire, a fost aleasă pentru această această funcție nobilă de Mitropolitul Bartolomeu Anania, vâlceanul nostru. La ora actuală mănăstirea este în plin proces de restaurare. I-am dăruit lucrarea Oameni, Locurii, Istorii, dedicată locurilor de obârșie ale Patriarhului Justinian Marina, și am promis că voi reveni pe acele meleaguri frumoase și binecuvântate. Seara a continuat cu muzică , poezie, cu prezentarea expoziției de pictură realizată de doamna Ionela Flood , cu obiecte de sculptură oferite de domnul George Astaloș. Sâmbătă, 24 iunie 2023, în zi de mare sărbătoare creștină, Nașterea Sfântului Ioan Botezătorul, și de Ziua Universală a Iei, organizatorii taberei ne-au răsfățat cu o deplasare la Poarta de su’ Feleac un minimuzeu etnografic, inaugurat la 15 ianuarie 2014 (la 164 de la nașterea lui Eminescu), un loc care reunește mai multe obiecte tradiționale specifice zonei, și nu numai. Este primul muzeu etnografic privat din Romania, o gospodărie , unde poți admira peste 2.000 de obiecte adunate de-a lungul anilor, cu drag și multă munca, de familia Căpușan. După o primire în stil românesc, cu pâine și sare, am pătruns într-o lume mirifică unde ghid ne-a fost domnul Gheorhe Căpușanu. Cu multă emoție în glas și enorm de mare pasiune ne-a povestit istoria locului, cât efort și mai ales câtă trudă ascunde frumosul și ineditul muzeu. I-au fost alături, soția, rudele și copii. Este meritul și mândria întregii familii. De când au deschis muzeul, familia Căpușan își dedică tot timpul promovării și organizării de evenimente cu tematică folclorică: șezători ,lansări de cărți și cd-uri cu tematică folclorică, ateliere de meșteșugărit, concerte de muzică populară. Vin elevii de la școlile din oraș și află cum orânduiau ardelenii gospodăriile, cum își plănuiau ridicarea unei case din chirpici . Au înființat și o parohie în incintă, pentru a putea oficia și evenimente religioase, iar personalități ale folclorului românesc, precum Grigore Leșe sau Dumitru Fărcaș, au trecut cu bucurie pe sub Poarta de su’ Feleac. M-am bucurat să aflu că și renumitul nostru opincar Ilinca Alexandru a vizitat frumosul muzeu. Cei Trei Magnifici, au continuat seria surprizelor și la un pahar de horincă, plăcinte cu brânză făcute în cuptorul muzeului de gazda noastră minunată, doamna Rodica Căpușan, ne-am delectat cu cântece interpretate la frunză și muzicuță de renumitul folclorist Nicu Pandrea. Revederea cu binecunoscuta interpretă de muzică populară, Eugenia Corpodean a fost o mare bucurie. Domnia sa împreună cu Corina Corpodean, ne-au încântat și au cântat,melodii românești, de ieri și de astăzi. Momentele speciale au culminat cu un vechi obicei de nuntă ’’Strigatul Găinii’’ , regizat de prietenul și poetul Romulus Moldovan împreună cu doamna Elena Ștefănuți și un ceteraș vestit. Am cântat, am dansat cu gazdele noastre și invitații lor, iar la final ne-am ospătat cu bucate bune și gustoase. Seara, a continuat la pensiune cu un spectacol realizat de prietenul magnificilor venit împreună cu soția de la Cugir, a urmat dans și multă voie bună. Știam, credeam că vom trăi clipe frumoase și prețioase la Cluj, dar realitatea a depășit imaginația.

La 30 iunie 2023, domnul Ovidiu Vasile, cu respect ,mulțumiri și mare drag de noi toți , ne mărturisea :
…rămâne gustul dulce amărui, al timpului de cânt și poezie, nevinovat și fără sindrofie, iar noi ai tuturor și-ai nimănui, ne-am spus cuvintele cu modestie, cu drag așa de dorul dorului și când ne-o fi mai rău, așa să fie.
Ai perfectă dreptate ! Felicitări Rodica Mureșan, Alin Cucuruzan, Ovidiu Vasile, felicitări Celor Trei Magnifici, mulțumiri tuturor celor ce s-au străduit și au reușit să ne ofere momente și amintiri de neuitat ! La revedere tabără dragă ! La revedere prieteni dragi și să ne revedem cât mai curând posibil !

Zenovia Zamfir

Related posts

Piano nobile – O nuntire elevată a creației

Liliana Moldovan

106 ani de la nașterea celui mai tradus scriitor român-Constantin Virgil Gheorghiu

Liliana Moldovan

Poeziile Mihaelei CD

Liliana Moldovan

Serenitatea albastrelor iubiri 

Liliana Moldovan

Volumul de poeme “Nirvana” al autoarei Ana Munteanu Drăghici este o carte de excepție

Liliana Moldovan

Moldova lui Ștefan cel Mare cuprindea o parte din Galiția, până spre Liov!

Liliana Moldovan

Lasă un comentariu

Acest site web folosește cookie-uri pentru a vă îmbunătăți experiența. Vom presupune că sunteți de acord cu acest lucru, dar puteți renunța dacă doriți. This website uses cookies to improve your experience. We'll assume you're ok with this, but you can opt-out if you wish. Accept Read More

Privacy & Cookies Policy