Cultura, un “ ansamblu complex ce include cunoașterea, credințele, arta, morala, dreptul, tradiţțiile și orice alte producții și modalități de viață create de omul ce trăiește în societate” (Tylor, E. B. Cultura primitivă apud, Pierre Bonte, Michel Izard, Dicționar de etnologie și antropologie, Iași, Editura Polirom, 1999, p. 682.), este una dintre cele mai importante moșteniri primite de la înaintașii noștri. Cultura este o formă de comunicare interumană, este universul cunoașterii, cultura îl înnobilează pe om. A rânduit Bunul Dumnezeu să – mi desfășor activitatea profesională în ’’ Templul Culturii’’, în ’’Casa Cărții ’’ Vâlcene, în Biblioteca Județeană ‚’’Antim Ivireanul ‚’’Vâlcea. Spațiu de coeziune socială și convivialitate, o poartă deschisă spre lume, spre cunoaștere, Biblioteca are un sediu modern, împodobit cu o cupolă – vitraliu, unică în lume. Printre proiectele inițiate și organizate împreună cu colegii , se numără și ’’ Caravana Culturii ’’. În anul 2016, un grup de scriitori, jurnaliști, sociologi, muzicieni, tineri creatori, a pornit la drum prin țară pentru inițierea unor dialoguri culturale , prezentări și lansări de cărți, reviste, pentru a promova cultura și valorile patrimoniale. Ajunsă la cea de a VII-a ediție, caravana, devenită între timp, Caravana Culturală ’’ Rusidava ’’, a pornit din nou la drum, pe data de, 13 august 2023. Primul popas a fost la Casa Tineretului din Drobeta Turnu Severin. Domnul scriitor Dan Șalapa împreună cu oamenii de cultură din zonă au fost parteneri într-un spectacol de muzică și poezie. Emoții, bucurii, revederii – Cornelia Diță, Ana Chițulescu, Mihai Logofătu, Doru Dobrescu…A doua zi, în Sala multifuncțională a Casei de cultură a municipiului Motru, membrii Caravanei Culturii au fost întâmpinați de domnul director Daniel Popescu, de renumitul scriitor Nicolae Dragoș, de doamna Ionele Ana, Ansamblul folcloric „Bordeiașul” al Casei de cultură, membri ai redacției revistei „Ad Mutrium”, poeți, prozatori, tineri interpreți de muzică populară. Un dialog cultural-artistic de excepție. Marți, 15 august, într-un cadru inedit, decorat cu scoarțe şi tapițerii, cu alte lucrări de artă contemporană, sub un imens tablou-banner al lui Brâncuși, în sala de expoziții “Florin Isuf”, curator, Teodor Dădălău, Caravana Culturii Rusidava a avut întâlnire cu artiști și creatori. Au fost prezenți dl Gheorghe Nichifor, vicepreședintele CJ Gorj, Pompiliu Ciolacu, directorul Centrului Creației Populare Gorj, George Drăghescu, poet, Stefania Laza, Teodor Dădălău . La Deva, membrii caravanei împreună cu domnul Dorel Cuiava, au făcut un scurt popas la Primăria Municipiului unde au fost întâmpinați de domnul primar Florin Oancea. ’’Sunt oameni speciali, minunați, pasionați de ceea ce fac.
Ne-au spus că, Deva a devenit un punct de cultură unde vin de fiecare dată cu drag.
Le-am oferit oaspeților un cadou de suflet care să le aducă aminte de orașul nostru – câte un tablou cu imagini reprezentative din Deva de odinioară. Tablourile sunt creația maestrului Ștefan Popa Popa’s’’- a transmis domnia sa. Spectacolul de muzică și poezie din Piața Arras a încântat publicul din orașul de sub Cetate . Prezentă în caravană, doamna Angella Dumitrașcu , președinta Cubului de presă din Valea Jiului, spunea … „ cultura reprezintă veriga de legătură între oamenii din același grup social sau identitatea lor culturală, iar cultura națională trebuie să fie originală, expresia îndelung elaborată a vieții spirituale a unui popor, care a trecut prin filtrul istoriei și purtându- i specificul ’’. Buzăul a reprezentat un popas de suflet pentru o parte dintre membrii caravanei, La Muzeul Iazul Morii, domnul Ioan Nicolae Mușat a organizat o manifestare inedită sub genericul „Pentru Civilizația VIEȚII. A avut loc o dublă lansare de carte, cântecele de dor românesc au umplut sala de bucurie, au participat oameni de cultură din toată țara. Revederea cu Roxelana Radu, Paulina Georgescu, Georgeta Tudor a fost emoționantă. Lansarea cărții tânărului teolog Daniel Caranda a fost inedită. Invitații au avut parte și de câteva surprize plăcute. La Umbrărești, județul Galați, în curtea casei părintești a preoților Ionel și Toderiță Rusu, muzica și poezia s-a îmbinat armonios cu câteva partide de șah, precum și cu lansarea cărții de debut a domnului inginer Marian Dima „Poeme strategice pe eșichier”. Au participat : Mioara Ardeleanu , scriitor, critic literar și redactor șef la publicația „Timpul seniorilor” a Universității Vârstei a treia Galați; Nicuța Blaga Ardeleanu, profesor de limba română la Colegiul de Industrie Alimentară „Elena Doamna”; Sebastian Golomoz, poet și membru fondator al asociației „Ștefan Petică”; dna poet Coca Coralia, care a recitat din versurile poetului nou născut și botezat literar; profesor de limba română Anca Barbu, a cărei carte lirică de debut are un nume sonor, „Jocuri de cer”. În studioul în aer liber au fost prezenți : președintele Asociației județene de șah Galați, Maestru Ion Teodorescu și Președintele Clubului de Șah Diana Galați, Maestrul F.I.D.E, Florin Cornel Teodorescu, care au făcut posibilă apariția cărții domnului Dima. Evenimentul a fost moderat de doamna Dana Vlad. Trebuie să precizez că părintele Ionel Rusu a împodobit cu grijă studioul improvizat cu multe obiecte de artizanat specifice zonei, primite moștenire de la părinții domniei sale. Întreaga manifestare s-a desfășurat sub imperiul emoțiilor și al unui puternic sentiment de trăire românească. Seara am poposit la Mănăstirea Vladimirești unde am fost întâmpinați de maica stareță Nazaria. Situată în apropierea localităţii Tudor Vladimirescu, jud. Galaţi, mănăstirea, a fost înfiinţată din iniţiativa sorei Vasilica Gurău, devenită monahia şi stareţa Veronica Ea a avut o vedenie în care a primit acest gând de la Dumnezeu, pe care ulterior l-a concretizat, deși avea frageda vârstă de 16 ani. Planul a fost proiectat de către arhitectul Ion Berechet, după modelul mănăstirii românești Podromu din Muntele Athos.. Lucrările de construcţie au început în anul 1939, un an mai târziu sfinţindu-se deja paraclisul mănăstirii. Înfiinţarea noului locaş de închinare a fost aprobată în anul 1941.Ca urmare a unor îndepărtări de la rânduielile bisericeşti tradiţionale manifestate în viaţa mănăstirii, dar şi a presiunilor exercitate de regimul comunist totalitar, Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a luat act, în 1956, de autodesfiinţarea mănăstirii. ’’ Mica Gradina a Maicii Domnului de la Vladimiresti n-a putut rodi prea mult, intrucat maica Veronica a fost arestata de Securitate in 1955, impreuna cu tot consiliul de conducere al asezamantului, iar in februarie 1956, toate cele 318 maici si surori ale Manastirii Vladimiresti au fost condamnate pentru “port ilegal de uniforma” si imprastiate prin tara. Dupa patru ani, in 1959, au fost desfiintate si celelalte manastiri romanesti, printr-un odios decret comunist. Abia dupa 35 de ani, in 1990, Maica Veronica reuseste sa obtina aprobarea de redeschidere a Manastirii Vladimiresti, unde s-au reintors 160 dintre fostele calugarite, dar si numeroase surori tinere, care au reconstruit asezamantul.’’- https://romanialibera.ro/special/maica-veronica-de-la-vladimiresti-s-a-intors-la-domnul-47721/ Au fost rectitorite biserica mare şi paraclisul de iarnă, corpurile de chilii, anexele mănăstireşti şi au reînceput să funcţioneze atelierele de pictură, sculptură, croitorie, broderie.După trecerea la cele veşnice a întemeietoarei mănăstirii, în toamna anului 2005, monahia Daniela Nedelcu a fost numită stareţă a aşezământului monahal, fiind instalată în această funcţie la 16 aprilie 2006. ’’ Maica Daniela s-a format duhovnicește, în spirit de jertfă perma¬nentă pentru ortodoxismul românesc carpatin, în preajma curajosului teolog, monah, cleric ortodox Ioan (Silviu) IO¬VAN – vocea teribilă a monahismului pri¬gonit, în anii staliniști, care – în calitate de duhovnic al mănăstirii Vladimirești, a semnalat lumii printr-un memoriu zgu¬duitor, adresat autorităților comuniste și Patriarhului BOR (PF Iustinian Marina) și preluat, mai târziu, de „Radio Europa Liberă” și „Vocea Americii”, cu tipărire în volum special după 1990; Martirul pr. Ioan Iovan scria, în acel document (în¬registrat chiar și la Cancelaria Sinodului BOR) că „mănăstirea Vladimirești este prigonită cumplit, deoarece reprezin¬tă un centru mistic în coasta Rusiei sovietice, bolșevice[…]” – https://revistaconstiinta.ro/pribeag-si-calator/micro-testamentul-monahiei-daniela/ În luna martie a anului 2021, după trecerea la cele veşnice a maicii starețe Daniela Nedelcu, Înaltpreasfinţitul Părinte Casian, Arhiepiscopul Dunării de Jos, a participat la Slujba de parastas și a binecuvântat instalarea Maicii Nazaria ca stareță a mănăstirii gălățene. În cuvântul duhovnicesc adresat cu acest prilej, Chiriarhul a subliniat importanța cunoașterii și mărturisirii dreptei credințe, respectarea cu fidelitate a rânduielilor vieții monahale, participarea întregii obști la tot programul liturgic de la biserică și cel rânduit monahilor la chilie, precum și la ascultările rânduite, în conformitate cu regula de aur a monahismului „rugăciune și muncă!“ Maica stareță Nazaria ne-a prezentat cu multă bucurie, cunoaștere și emoție istoria Sfântului Lăcaș. Mănăstirea Vladimirești se remarcă prin pictura neo-bizantină, stilul moldovenesc al construcției și muzeul cu peste 100 de icoane vechi sunt comoara mănăstirii. După ce i-am prezentat cartea ’’ Oameni, Locurii, Istorii ’’, având pe copertă chipul Patriarhului Justinian Marina, domnia sa ne-a oferit posibilitatea de a citi două dintre scrierile Preafericitului Patriarh, cu prilejul vizitelor efectuate la Mănăstire. Vrednicul de pomenire, marele ierarh vâlcean, a numit mănăstirea gălățeană – ’’Mănăstirea copilelor ’’, pentru că toate măicuțele erau foarte tinere. Odiseea noastră culturală s-a încheiat la Mănăstirea Viforâta, unde prin amabilitatea Maicii Starețe Macaria ne-am bucurat de renumita ospitalitate monahală. Clipe de poveste, oameni minunați ! Slavă Bunului Dumnezeu pentru toate harurile și darurile revărsate asupra noastră.
Zenovia Zamfir
