Motto: “Pentru noi și pentru toți cei care împărtășesc civilizația noastră și dorința noastră de pace, există o singură datorie: perseverență. Perseverență spre acele obiective care ne sunt aduse la lumină de toată ințelepciunea și inspirația trecutului: perseverență.”
Sir Winston Churchill
La mijlocul anilor ’90, ca tânăr diplomat la Misiunea României pe lângă Uniunea Europeană, călătoream adesea de la Bruxelles la Strasbourg pentru a asista la sesiunile Parlamentului European și a întâlni colegi acreditați la Consiliul Europei (CoE). Am redescoperit acele locuri familiare în 2022, după aproape 15 ani petrecuți la Londra și New York.
Odată cu căderea regimului comunist în decembrie 1989, aderarea la organizațiile europene și euroatlantice a devenit o prioritate fundamentală a politicii externe a României, iar admiterea în Consiliul Europei constituia unul din primii pași în acest proces. La 19 iulie 1993, Raportul Adunării Parlamentare a CoE (APCE) aprecia că: “România este capabilă și dorește să îndeplinească prevederile articolului 3 din Statut, care stipulează că fiecare membru al Consiliului Europei trebuie să accepte principiile statului de drept, iar toate persoanele aflate sub jurisdicția sa să beneficieze de drepturile și libertățile fundamentale”. La 4 octombrie 1993, Comitetul Miniștrilor al CoE a adresat “Invitația către România de a deveni membră a Consiliului Europei” (rezoluția (93)37), admiterea devenind efectivă la 7 octombrie 1993. La aderare, România și-a asumat o serie de angajamente ce au făcut obiectul monitorizării de către APCE până în 1997.
Trei decenii mai târziu, rezoluția APCE 2466 din 13 octombrie 2022 privind “Onorarea de către România a obligațiior de membru al Consiliului Europei” constata că: “De la aderarea sa la Consiliul Europei, România a făcut progrese importante cu privire la funcționarea instituțiilor democratice și respectarea drepturilor omului. Adunarea Parlamentară laudă voința politică și angajamentul demonstrate de autoritățile române de a-și îndeplini pe deplin obligația de a se conforma standardelor democratice. APCE felicită România pentru angajamentul său de a proteja drepturile persoanelor aparținând minorităților naționale. România poate fi considerată un exemplu de bune practici europene în acest domeniu… De la invadarea Ucrainei de către Federația Rusă la 24 februarie 2022, România s-a confruntat cu fluxuri mari de refugiați din Ucraina. România trebuie laudată pentru reacția sa promptă și pentru ajutorul pe care l-a acordat unui număr mare de oameni ce au nevoie de protecție internațională.”
Când Rusia a declanșat agresiunea militară împotriva Ucrainei, România a devenit un refugiu sigur și loc de tranzit pentru cetățenii ucrainieni care fugeau din calea războiului. Până în septembrie 2023, peste șase milioane de ucrainieni și-au găsit adăpost în România. România a coagulat, totodată, un sprijin umanitar internațional semnificativ pentru țara vecină și a facilitat tranzitul a peste 22,5 milioane tone de produse agricole ucrainiene. După ce, în iulie 2023, Rusia s-a opus prelungirii acordului “Black Sea Grain Initiative” mediat de ONU, care stabilea un coridor securizat pentru cerealele ucrainiene, portul românesc Constanța a devenit cea mai importantă rută alternativă de transport maritim a Ucrainei.
Astăzi, România este parte la peste 100 convenții ale Consiliului Europei – între acestea, Convenția europeană a drepturilor omului, Convenția – cadru pentru protecția minorităților naționale, Convenția europeană pentru prevenirea torturii și a pedepselor sau tratamentelor inumane sau degradante, Convenția penală privind corupția și Carta socială europeană revizuită. La 30 de ani după aderare, obiectivele României la Consiliul Europei urmăresc consolidarea statutului de țară democratică, întărirea cooperării economice și politice în Europa, promovarea păcii, stabilității și securității pe continent, racordarea activităților CoE la priorități globale precum Agenda 2030 pentru dezvoltare durabilă și soluționarea triplei crize planetare generate de schimbările climatice, poluare și distrugerea biodiversității.
Sunt direcții de acțiune ce au anticipat spiritul celui de-al 4-lea Summit al șefilor de stat și de guvern din statele membre ale Consiliului Europei, desfășurat la Reykjavik la 16-17 mai 2023, care a discutat viitorul organizației. O temă recurentă, așa cum remarca în urmă cu două decenii (APCE, 28 iunie 2002) fostul premier luxembughez Jean-Claude Juncker: “Citesc adesea că Consiliul Europei își caută identitatea și încearcă să găsească o cale pentru o poziție sigură în viitor. De fapt, Consiliul Europei a început să își caute identitatea chiar din momentul în care o stabilise. Consiliul Europei nu are, însă, nevoie de o nouă identitate, el trebuie doar să rămână fidel față de ceea ce a fost dintotdeauna.”
Anul viitor CoE își va sărbători cea de-a 75-a aniversare, între timp omenirea a devenit un sat global cu provocări globale ce necesită soluții globale, însă Declarația universală a drepturilor omului, adoptată de Adunarea Generală a ONU (AGONU) la 10 decembrie 1948, și-a păstrat intactă relevanța. Drepturile omului sunt universale deoarece fiecare om se naște cu aceleași drepturi, indiferent de locul în care trăiește, de sex ori de rasă, de religie, cultură, sau origine etnică. De-a lungul anilor, Consiliul Europei a jucat un rol de pionierat în dezvoltarea standardelor globale în materie de drepturile omului, democrație și stat de drept. Astăzi, o nouă generație de drepturi se prefigurează la orizont – cele legate de protecția mediului, inteligența artificială, sau Metaverse (la 14 septembrie 2023, CoE a organizat o dezbatere pe tema “Impactul realităților imersive asupra drepturilor omului, statului de drept și democrației”).
Declarația de la Reykjavik “Uniți în jurul valorilor noastre” face apel la “consolidarea rolului CoE în arhitectura multilaterală aflată în evoluție și în guvernanța globală, prin creșterea dimensiunii sale externe”. Relevanța CoE într-o perioadă descrisă de Președintele Joe Biden drept “punct de inflexiune în istoria lumii… Haideți să încordăm arcul istoriei pentru binele lumii, pentru că stă în puterea noastră să o facem” (AGONU, New York, 19 septembrie 2023) depinde, însă, și de perseverența cu care organizația va ști să investească în cooperarea și sinergia cu alte organizații internaționale (UE, ONU, OSCE, Uniunea Africană), într-un efort conjugat ca planeta să devină un loc unde fiecare om să își poată transforma visele în realitate.
Summit-ul Viitorului, găzduit de ONU în septembrie 2024, va reprezintă o oportunitate ce apare odată într-o generație pentru soluționarea lacunelor guvernanței globale și adaptarea sistemului multilateral astfel încât să genereze un impact pozitiv asupra vieții oamenilor. Consiliul Europei trebuie să fie parte la acest proces.
Declarația de la Reykjavik abordează și unul dintre cele mai acute riscuri contemporane la adresa sănătății – poluarea aerului (statisticile ONU arată că aerul poluat ucide anual 6,7 milioane persoane): “Drepturile omului și protecția mediului se întrepătrund, un mediu curat, sănătos și sustenabil fiind parte integrantă a exercitării depline a drepturilor omului de către generațiile prezente și viitoare”. Este un mesaj de voință politică, într-un moment ce pare să coincidă cu debutul epocii proceselor climatice în justiție: la 12 iunie 2023, primul proces din istoria SUA privind responsabilitatea guvernelor pentru schimbările climatice a început la un tribunal din statul Montana; un tribunal din Hawai’i are programat un proces similar la 24 iunie 2024; iar în Europa, la 27 septembrie 2023, Marea Cameră a CEDO a avut audierea într-un caz în care reclamanții susțin că incendiile de pădure ce au afectat Portugalia în ultimii ani sunt rezultatul direct al incălzirii globale și le afectează viața și sănătatea.
Toate aceste dezvoltări ar putea anunța o schimbare de paradigmă deoarece, până de curând, degradarea mediului era masurată în grade Celsius, tone de emisii de CO2 sau costuri financiare, mai degrabă decât în pierderi de vieți omenești. Dar, așa cum spunea odată John F. Kennedy:”Schimbarea este legea vieții, iar cei care privesc doar spre trecut sau prezent, sigur vor rata viitorul.”
Dr. Ion I. Jinga
Strasbourg, Franța, septembrie 2023
Nota: Opiniile exprimate în acest articol nu angajează poziția oficială a autorului.
