Pe strada Ion Meșter nr.3 s-a deschis mini-muzeul particular Al.Florin Țene.Acesta cuprinde obiecte de scris: condei, creioane, pixuri, ultima cretă folosită în clasa a XI-a, stilouri, mașina de scris marca Kapet, aparate foto, aparat de filmat, biblioteca scriitorului, albume foto, aparate de radio, colecția filatelică și numismatică de o valoare inestimabilă, medaliile, trofeele și cele 289 de diplome primite de scriitor de-alungul vieții, manuscrise, corespondența acestuia, felinarul cu care mergea în copilărie să colinde în perioada Crăciunului, lampa cu petrol cu picior nr.10, la care scria când se stingea lumina în perioada de tristă amintire, prima sticlă de limonadă pe care a cumpărat-o din Drăgășani la vârsta de 12 ani, manuscrise, binoclul cu care privea la stele, busola pe care o folosea în excursiile de prin munți, tăblița din gresie pe care scria cu condeiul în clasa a întâia, microscopul cu care cercetează celulele plantelor, mașina de călcat cu cărbune, Tablouri cu portretul scriitorului în ulei, caricaturi de Virgil Tomuleț, Mircea Cosa-Miro, Miriam Avram, Dabou, arborele genalogic al familiei Nica, executat de poetul Stelian Nica, icoane pe lemn și sticlă primite ca premii, o parte din reviste în care a publicat, cărți cu autografe de la scriitori celebri, și cele 98 de cărți de poezie, eseuri și romane care au văzut lumina tiparului până în prezent, inclusiv arhiva Ligii Scriitorilor. În muzeu se mai găsesc: “Tableta de Aur” acordată de Primăria Drăgășani, județul Vâlcea, semn de prețuire pentru întrega activitate literară a scriitorului,”Meritul Cultural„ acordat de Consiliul Județean Timiș pentru întreaga operă a scriitorului, inclusiv Placheta AVRAM IANCU acordată de Asociația Culturală Avram Iancu. Copie după tabloul în ulei cu portretul lui Al.Florin Țene executat de pictorița Nalati, donat de autor Bibliotecii Municipale din Drăgășani ce se află în sala de lectură.Tablouri foto cu părinții, băieții, soția și nepoții.
Muzeu mai cuprinde o colecție de tablouri semnate de pictori consacrați, ceașca de porțelean argintat din care a băut scriitorul primul nechezol în 1960, țoiul din care a băut pentru prima oară țuică în 1961, ceasul de buzunar al unchiului său Gică Popilian, ctitor de școală în comuna Lădești, personaj într-u roman al lui Al.Florin Țene, râșnița manuală cu care măcina boabele de cafea, telefonul cu manetă, câteva ceasuri pe care le-a purtat, prima lanternă a sa fabricată în 1957 în URSS, o narghilea, ceas de masă elvețian cu fosfor, schema de radio cu o diodă construit pe când avea 12 ani, schiema unui aparat cu galenă și pirită și căști de telefon cu care prindea postul de radio București, fusul cu care mama sa Ecaterina torcea lâna cu care îi croșeta zerseele, croșeta și andrelele cu care croșeta diferite lucruri pentru copii dânsei Florin Și Violeta. Se mai află ciuperca din lemn pe care mama scriitorului cosea ciorapii copiilor și al soțului dânsei Ion, tatăl scriitorului, lingura din argint cu care mănâncă scriitorul, copie după fotografia plăcii comemorative de pe Hotelul Continental din Cluj-Napoca și scrisoarea adresată Muzeului Gib Mihăescu în care Al.Florin Țene a făcut cunoscut custodelui muzeului că s-a plasat placa din marmură în care se specifică că Gib Mihăescu a lucrat la revista Gândirea ce avea sediul în Hotelul Continental.
În muzeu se mai află calculatorul la care lucrează scriitorul și imprimanta și aparatul de făcut cafea de prin anul 1989.
Cei care vizitează acest muzeu vor cunoaște istoria unei famirii formată din scriitorii Al.Florin Țene, Titina Nica Țene, dr.Ionuț Țene și cineastul Florin Țene care și-au dăruit întreaga viață culturii române, scriind opere apreciate de critica literară și de cititori, promovând valorile creative din România Profindă și Tainică.În acest sens presa din țară și Canada a publicat lista întocmită de Asociața Academică a Cititorilor a primilor 20 de scriitori clasici români în viață, printre care pe poziția 12 se află Al.Florin Țene.
Orele de vizitare între orele 17-19. Intrarea liberă. Cine dorește poate contribui cu sume modice pentru extinderea muzeului.
Tudor Caraiman
