Motto: „Bărbații creează prin imaginație, însă femeile creează prin iubire…” Rabindranath Tagore
Feminitatea înseamnă un set de trăsături, comportamente și roluri – de la frumusețe și grație la inteligență, intuiție și sensibilitate, dar, mai ales, dragoste și maternitate.
Feminitatea presupune și o frumusețe interioară, o stare de spirit, proiecția lumii lăuntrice, de aceea vârsta nu o afectează, ci îi amplifică, paradoxal, valoarea.
Orice încercare de definiție este incompletă și dificilă, pentru că în spiritul feminin există o stranie și misterioasă alchimie între componente diferite, de aici și dificultatea pentru psihologi în selecția unei definiții complete.
Feminitatea este stare de spirit, expresie a lumii lăuntrice, se definește prin dragoste și sensibilitate, prin intuiție, tandrețe și risipire pentru cei dragi…
Adevărata frumusețe feminină iradiază din interiorul sufletesc, trece dincolo de timp și vârste, se împleteşte cu emoția, cu fațetele personalității proprii, cu inteligenţa emoțională, cu trăirile și făptuirile tale.
Să spunem totuși că, pentru artiști, femeia este mister și fascinație tulburătoare, „un miracol de contradicții divine” (Jules Michelet), derutantă și imprevizibilă; în perspectivă psihologică, pentru Freud, femeia rămâne „continentul necunoscut”.
Încă din vechime, ipostaza feminină este motivul care apare frecvent în artele vizuale, translată în spațiul artistic, asociată frumosului estetic, emoției, religiozității. De menționat că femeia este fiinţă fundamental religioasă, mult mai apropiată de izvoarele sacrului decât bărbatul, poate de aceea apare mereu sacralizată în toate mitologiile drept zeiță a casei. Femeia procreează, dă viață, primește astfel un atribut mitic și aura de sfințenie.
Cu toate acestea, femeia a avut un rol social limitat și un statut precar în multe epoci ale istoriei, îndeplinind în societate, în viața politică a statelor europene, un statut și funcții de subordonare, cu activități în spațiul casei și în agricultură, iar căsătoria era o componentă importantă a sistemului social și economic al lumii antice. De altfel, în aproape toate culturile există o diferențiere clară între muncile/activitățile specific feminine și cele masculine.
Ziua Internațională a Femeilor,având la începuturi titulatura de „Ziua Internaţională a Femeilor Lucrătoare”, prilejuieşte, pe diferite meridiane ale lumii, o gamă largă de celebrări ale femeii, de la gesturi de respect, apreciere şi iubire, până la omagierea realizărilor economice, politice şi sociale ale femeilor din orice vreme și națiune.
Ziua femeilor a fost sărbătorită pentru prima dată la 28 februarie 1909 în New York, conform unei declarații a Partidului Socialist din America, în amintirea unei greve a unui sindicat al femeilor, grevă care avusese loc în 1908. Atunci 15.000 de femei au mărșăluit în New York cerând un program de lucru mai scurt, salarii mai bune și dreptul la vot.
În august 1910, a fost organizată o Conferinţă Internaţională a femeilor, în deschiderea celei de-a doua Internaționale Socialiste reunită la Copenhaga, unde au participat peste 100 de femei din 17 țări. Cu acest prilej, inspirată în parte de socialiştii americani, socialista germană Luise Zietz împreună cu colega ei liderul socialist, apoi comunist, Clara Zetkin propun sărbătorirea zilei internaționale a femeii, fără a specifica însă o dată anume.
În următorul an (1911), pe 19 martie, “Ziua femeilor” a fost celebrată pentru întâia oară de către un milion de oameni din Austria, Danemarca, Germania şi Elveţia.
Începând cu anul 1913, femeile din Rusia au sărbătorit ziua femeii în ultima duminică din februarie. În 1914, ziua femeilor a fost marcată pe 8 martie, într-o zi de duminică, această dată fiind apoi adoptată în mai toate ţările. În anul 1917, ultima duminică din februarie (zi corespunzătoare celei de 8 martie în calendarul gregorian) conform calendarului pe stil vechi a coincis cu ziua de 8 martie pe stil nou. Femeile din Sankt Petersburg au declanșat o grevă sub lozinca „Pâine şi pace”, cerând încheierea Primului Război Mondial, sfârșitul raționalizării alimentelor și abolirea dinastiei țariste.
După al II-lea Război Mondial, ziua de 8 martie a fost generalizată în Europa Răsăriteană.
Actriţa şi activista pentru drepturile omului Beata Pozniak a conlucrat cu primarul din Los Angeles, guvernatorul Californiei şi membri ai congresului american pentru obţinerea recunoaşterii oficiale a acestei sărbători în SUA.
În alte părţi ale lumii, ziua femeilor a rămas marcată de mesaje asociate cu drepturile umane şi politice ale femeilor, aşa cum au fost transmise constant de ONU, care a sărbătorit pentru prima dată Ziua internațională a femeii pe 8 martie, în 1975.
În data de 8 martie, Ziua Internațională a Femeii este sărbătorită în toată lumea (în unele țări fiind declarată prin lege zi liberă). Diferite femei, inclusiv lideri politici, comunitari și de afaceri, precum și educatoare, inventatoare, antreprenoare și personalități feminine de televiziune participă de obicei la evenimentele din această zi.
Mesajul acestora se focalizează pe diverse teme, cum ar fi inovarea, portretizarea femeilor în media, importanța educației și oportunităților în carieră ale acestora.
De 8 martie, în unele culturi, femeilor și fetelor li se dăruiesc cadouri, flori sau alte atenții de la prieteni și rude.
Certitudini și speranțe
,,Nu te naști femeie. Devii femeie!” (Simone de Beauvoir)
În lumea modernă și postmodernă, o femeie este, totuși, liberă să influențeze într-o măsură anume propriul destin, să abandoneze feminitatea tradiţională în favoarea unui rol activ, a unei energii și vitalități care înseamnă siguranță de sine, încredere, libertate.
În esență, o femeie reușește să fie feminină și să devină un model de succes atunci când este împăcată cu sine și acceptă deplin ființa ce o definește, când se cunoaște, se simte bine în ea însăși și devine parte a lumii în care trăiește.
O femeie adevărată nu se teme de (im)perfecțiuni, dar este conștientă de acestea… Ea rămâne senină și încrezătoare împreună cu sinele ei, înțelegându-și sensul și rostul prin chiar unicitatea și alchimia care o definesc, purtând o semnătură irepetabilă.
Femeia este cea care duce viața înainte fără a putea fi oprită din drumul ei efemer dar nepieritor și permanent către eternitate, creând infinitul ciclu al vieții eterne:
Tuturor femeilor – doamnelor, domnișoarelor și fetelor care ne aduc bucuria, sarea și piperul vieții noastre cotidiene un sincer, respectuos și călduros: LA MULȚI ANI!
De 8 martie vă urez o primăvară frumoasă, cu soare, fericire şi toată dragostea prinsă
într-un frumos buchet de ghiocei ce vestesc venirea unei noi primăveri!
Epilog: „Femeia nu este sexul slab, e cel mai nobil din cele două, prin puterea sa de sacrificiu, de suferinţă în tăcere, de umilinţă, credinţă şi cunoaştere.” Mahatma Ghandi
ing. Solo Rotenstain
vicepreşedinte LSR – Filiala Iaşi-NE
