Pentru a scrie despre această familie cu patru personalități ce și-au dedicat întreaga viață creației și promovării culturi române, atât în țară, cât și pe mapamond, este nu numai o datorie pentru a promova din România profundă și tainică nume ce merită cunoscute, dar și obligația noastră de a scrie o pagină de aur în Istori culturii noastre.
Este vorba cu cunoscutul scriitor Al.Florin Țene, președintele national al Ligii Scriitorilor, care o viață întreagă a luptat să democratizeze mișcarea literară din țara noastră.Autor a 93 de cărți publicate și a câtorva mii de articole și poezii răspândite în presa de la noi, în SUA, Franța, Serbia, Italia, etc. Dar, a cunoaște amănunțit activitatea acestui colos al culturii noastre, atașez mai jos curriculum vitae publicat recent, de Liliana Moldovan, șef secție Biblioteca județeană Mureș în volumul“O carte a cărților scriitorului Al.Florin Țene-Însemnări literare de Liliana Moldovan, cu o prefață de Mircea Dorin Istrate “, inclusive în „Opera și personalitatea scriitorului Al. Florin Țene în opiniile scriitorilor contemporani”. Vol. I/de Liliana Moldovan, Târgu-Mureș: Vatra Veche, 2021.și„Opera și personalitatea scriitorului Al. Florin Țene în opiniile scriitorilor contemporani”. Vol. II/de Liliana Moldovan (în curs de tipărire).
ŢENE Florinel Sandu (Al. Florin ŢENE), născut în oraşul Drăgăşani, judeţul Vâlcea, la 13 iunie 1942. Părinţii Ion şi Ecaterina. În 1964 se căsătoreşte cu poeta Titina Nica-Ţene. Are doi băieţi: Florin, specialist în imagine de televiziune şi Ionuţ, doctor în istorie şi master în drept, istoric, poet şi scriitor, fondatorul ziarului „Napoca News”, cu 22 cărţi publicate, membru al Uniunii Scriitorilor și vicepreședinte al Ligii Scriitorilor Români.
Este membru al Uniunii Ziariştilor Profesionişti din România.
Este membru corespondent al Academiei Americană Română (A.R.A ), din anul 2011.
Este membru al Asociaţiei Scriitorilor Români din Canada și Belgia.
În anul 2011 a primit DIPLOMA DE EXCELENŢĂ din partea Senatului Universităţii de Vest „Vasile Goldişi “ din Arad, pentru întreaga operă şi activitatea sa în promovarea literaturii române.
Liga Scriitorilor Români îi acordă în anul 2012 MEDALIA ”VIRTUTEA LITERARĂ “, pentru strălucita sa creaţie literară şi pentru promovarea culturii române în ţară şi străinătate. În ianuarie 2012 Universitatea “Alexandru Ioan Cuza “,Facultatea de Filologie şi Fundaţia “Vasile Pogor“ din Iaşi îi acordă DIPLOMA la Festivalul Internaţional Eminescu pentru lucrarea “Norocul limbii române, Eminescu “.
Urmare faptului că Al.Florin Ţene a oglindit în opera sa şi viaţa şi activitatea oamenilor de pe Valea Jiului Sindicatul Liber al E.M. Paroşeni i-a oferit cel mai înalt ORDIN MINERESC „ SFÂNTA VARVARA“, în luna mai 2012.
Foloseşte pseudonimele: Al.Roşianu, Florin Roşianu, Florin Drăgăşenescu.
În 1997 primeşte o bursă de studii la Bruxelles, în structurile Uniunii Europene, unde i se oferă diploma de „Jurnalist European”.
În septembrie 2006, a înfiinţat „Liga Scriitorilor din România”, devenind preşedintele executiv al acestei organizaţii profesionale care are 39 de filiale în ţară şi 12 în străinătate şi care editează 19 reviste în care se promovează literatura română autentică.
Este fondatorul revistelor :„ Agora Literară„, „Regatul Cuvintelor„ , „ Constelaţii diamantine„ , „Scurt circuit oltean „ etc.
În prezent este directorul revistei „Agora Literară” care apare sub egida Ligii Scriitorilor din România, director onorific al revistei “Sintacme Codrene “ și editor senior la mai multe reviste din țară.
Activitate profesională şi literară:
• Şcoala primară şi Liceul Teoretic (absolvit în 1960) în oraşul Drăgăşani,
• 1960-1962 Urmează cursurile de 2 ani ale Şcoali Tehnice de Tehnoredactori „Dimitrie Marinescu” din Bucureşti,
• 1962-1965 Institutul Pedagogic din Baia Mare, Facultatea de Filologie-istorie. Iar din 1965 până 1968 Institutul Pedagogic, secția istorie-filologie din Târgu Mureș.În Baia Mare înființează cenaclul literar “Nord”.
După absolvirea facultăţilor lucrează ca profesor în comuna Tarna Mare din regiunea Maramureş. În 1968 devine redactor al Staţiei de Radioficare Drăgăşani, în emisiunile căreia difuzează reportaje şi lucrări literare ale scriitorilor drăgăşeneni, cum ar fi: prof.Emil Istocescu, Dumitru Constantin, Dumitru Velea, părintele Bălaşa, N.Cochinescu, Virgil Mazilescu, Titina Nica Ţene, dar şi vâlcenii, Doru Moţoc, Traian D.Lungu, Ion Lazăr, Gh.Diaconu, Costea Marinoiu, George Ţărnea, Lucian Avramescu, etc. Ocupă diferite funcţii economice în Drăgăşani şi Cluj-Napoca. În 1959 înfiinţează, pe lângă Casa de Cultură din Drăgăşani, Cenaclul literar „Gib I.Mihăescu” care funcţionează şi astăzi. La şedinţele acestui cenaclu au participat poetul Virgil Mazilescu, pe atunci elev la liceul din Drăgăşani, viitorul prim-ministru Radu Vasile, Nicolae Cochinescu, procuror pe atunci în Drăgăşani, azi membru în Curtea Supremă de Justiţie. Pe când era student la Baia Mare a înfiinţat împreună cu poetul Vasile Radu Ghenceanu „Cenaclul Literar Nord”. În 2004, la Cluj-Napoca a pus bazele cenaclului literar „Vasile Sav”, care funcţionează pe lângă o secţie a Primăriei Cluj-Napoca. În perioada 1970-1971 lucrează ca redactor la ziarul de şantier „Lumina de pe Lotru” ce apărea pe şantierul hidro-energetic de la Voineasa. A fost redactor şi la „Curierul Primăriei Cluj-Napoca” şi la revista „Cetatea Culturală”, inclusiv la „Confluenţe româneşti”.
Debutează cu poezie în 1959 în revista Tribuna, pe când era elev în clasa XI-a. Debutează editorial în 1974 cu volumul de versuri „Ochi deschis”, editura Litera, Bucureşti. În 1979 îi apare al doilea volum de versuri „Fuga Statuilor”, editura Litera, Bucureşti. Este tradus în limbile sârbă, engleză, coreană, rusă, franceză.
Publică poezie, articole, critică literară şi eseu în peste 40 de reviste și alte publicații seriale.
Înainte de 1989 este anchetat de securitatea comunistă împreună cu soţia, poeta Titina Nica-Ţene, pentru o scrisoare adresată revistei Flacăra în care demasca înfometarea poporului român de către dictatorul Ceauşescu.
A participat activ la Revoluţia din decembrie 1989.
În anul 2000 a fost exclus din Uniunea Scriitorilor din România fiind acuzat de plagiat, în fond a fost intertextualitate, aşa cum au folosit foarte mulţi din generaţia opzecistă. Adevărul este că Al. Florin Ţene a publicat un articol într-un ziar din Valea Jiului în care arăta că o parte din conducerea Filialei Cluj a Uniunii Scriitorilor a colaborat cu Securitatea comunistă bazându-se pe unele documente găsite în Comitetul judeţean PCR Cluj în timpul Revoluţiei din Decembrie 1989. Urmare acestui fapt Conducerea Filialei l-a exclus din Uniunea Scriitorilor, înscenându-i plagiatul. Din 2011 este membru corespondent al Academiei Americane Române.
Premii naţionale:
• Premiul special la Festivalul şi Concursul de Poezie Nicolae Bălcescu, Râmnicu Vâlcea,1972
• Premiul lll la Festivalul de Creaţie Literară „Octavian Goga”, septembrie,1996
• Premiul l la Concursul Pavel Dan, ianuarie 1999
• Premiul revistei „Poesis” la festivalul Internaţional „Lucian Blaga”, Lancrăm, Sebeş-Alba, 2000
• Diploma de onoare pentru promovarea valorilor literare, oferită de Inspectoratul pentru Cultură al judeţului Gorj
• Premiul ll la Concursul Naţional „Permanenţele unei biografii eroice”, Alba Iulia, 2000
• Premiul şi Medalia pentru critică literară „Duiliu Zamfirescu”!, Focşani, 2000
• Diplomă de Excelenţă pentru întreaga activitate oferită de Asociaţia Epigramiştilor olteni prin domnul ambasador Petre Gigea-Gorun.
• Premiul OPERA OMNIA oferit de acad.Gh.Păun.
• DIPLOMA PREMIULUI I la Concursul Internaţional de Poezie STARPRESS, 2010, pentru românii din întreaga lume.
• DIPLOMA şi TROFEUL DE EXCELENŢĂ la Festivalul Internaţional” Mihai Eminescu-Poet Naţional şi Universal“, oferite de către Universitatea” Al.I.Cuza“, Facultatea de Litere, Iaşi, pentru lucrarea “Norocul Literaturii Române, Eminescu “, şi pentru întreaga activitate în domeniul promovării literaturii române.
• Premiul Ligii Scriitorilor pentru critică literară, 2011.
• DIPLONĂ pentru organizarea concursului germane-român DANUBE IN POEMES. Proect finanţat de Comisia Europeană.
Premii internaţionale:
• Diploma de jurnalist european, oferită de Uniunea Europeană prin Excelenţa Sa Ambasadoarea Karen Fogg, cu o bursă în structurile UE din Bruxelles,1997
• Premiul Rhone-Poulenc Rhodia,1999, pentru cel mai bun ziarist în domeniul protecţiei mediului, oferit de Guvernul Franţei prin Excelenţa Sa, domnul Pierre Menat, ambasadorul Franţei la Bucureşti
• Marele Premiu pentru Poezie la „Festivalul Internaţional de Poezie”, din Uzdin, Serbia, 2000
• Diploma de „Om al anului 1999”, oferită de „American Biographical Institute”, din SUA
• Diploma pentru întreaga sa activitate excepţională ]n domeniul creaţiei literare, oferită de Asociaţia Internaţională „Publius Ovidius Naso – Sodalitasd Ovidiana”, pentru promovarea umanismului, semnată de Acad. Prof. Grigore Tănăsescu
• Premiul OPERA OMNIA acordat de Fundaţia Petre Ionescu-Muscel şi revista „Pietrele Doamnei”, prin domnul academician Gh.Păun.
Al. Florin Ţene a primit 66 de Premii şi Diplome naţionale şi internaţionale pentru activitatea sa literară şi de promotor cultural.
Opera
1. „Ochi deschis”, versuri, editura Litera,1974, Bucureşti
2. „Fuga Statuilor”, poeme, editura Litera, 1979, Bucureşti.
3. „Nucul dintre două veacuri”, versuri, editura L’Etoile d’Argent, Namur, Belgia,1996.
4. „Vitraliile mării”, versuri, editura L’Etoile d’Argent, Namur, Belgia, 1997.
5. „Chipul din oglindă”, roman, editura Fundaţiei Culturale „I.D. Sîrbu”, Petroşani, 1997.
6. „Confesiunea unui navigator pe uscat”, poeme, editura Academiei Americano-Română, Mannhein, Germania, 1998.
7. ”Să ne unim mâinile”, prieteni, poeme, volum bilingv (român-maghiar), Fundaţia Prietenia din Pecs, Ungaria, 1997.
8. „Alfa juvenile”, în colaborare, editura Tinivar, Cluj-Napoca, 1997.
9. „Moment poetic”, în colaborare, editura Carter, Chişinău, 1998.
10. „Insula viscolului”, roman, editura Napoca Star, Cluj-Napoca, 2000.
11. „Cerul meu de hârtie”, poeme, volum bilingv (român-englez), traducere Mariana Zavati Gardner, editura Tibiscus, Uzdin, Serbia, 2000.
12. „Orbul din Muzeul Satului”, roman, este al treilea volum, împreună cu „Chipul din Oglindă”, „Insula Viscolului”, ce fac parte din trilogia „Insula Viscolului”, ce se constituie într-o frescă a societăţii româneşti din secolul XX. Editura Napoca Star, 2002.
13. „Vă somez, domnule doctor!”, piesă de teatru, editura Fundaţiei „I. D. Sîrbu”, Petroşani, 2003.
14. „Memoria inimii, analiză istorică”, editura Etnograph, 2004
15. „Cina cea fără de taină”, poeme, volum bilingv (român-englez), traducere Mariana Zavati Gardner, editura Eurograph, 2006.
16. „Gh. P. Lăzanu – Viaţa şi faptele sale”, monografie, Editura Napoca Star, 2006.
17. „Cărticica de dat în leagăn gândul”, povestiri onirice, editura Viaţa Arădeană, 2008.
18. „Antologie de poezie românească”, poezii de Al. Florin Ţene, editura Noul Orfeu, 2008.
19. „Arca lecturii, cronici de carte”, editura Semănătorul, 2008.
20. „Prizonierul oglinzilor paralele”, eseuri, editura Semănătorul, 2008.
21. „Critică literară”, editura Semănătorul, 2008.
22. „Arca frumoaselor vise de vânzare”, piesă de teatru într-un act, editura Semănătorul, 2008.
23. „Un teatru cât o inimă”, critică teatrală, editura Fundaţiei „I.D. Sîrbu”, Petroşani, 2008.
24. „Cu inima în palmă”, interviuri, editura Contrafort, Craiova, 2010.
25. „A şaptea zi după Artur”, poezii, Editura Semănătorul, Bucureşti, 2009.
26. „Evadare în Cutia Pandorii”, eseuri şi interpretări filozofice, Editura Semănătorul, 2009.
27. „O stafie tulbură speranţa”, piesă de teatru într-un act, editura Semănătorul, 2010.
28. „Florile Sarmisegetusei”, dramă istorică în versuri, Editura Semănătorul, 2010.
29. „Cozia, dramă istorică în versuri”, Editura Semănătorul, 2010.
30. „Ochiul magic al metaforei, critică literară şi eseuri”, Editura Semănătorul, Bucureşti, 2010.
31. „Sonată pentru creşterea ierbii”, poeme, Editura Carte şi Arte, Bucureşti, 2010.
32. „Răbdarea pietrei”, poeme, Editura Semănătorul, Bucureşti, 2011.
33. „Metafore ce ţin de mână ideile să nu rătăcească”, eseuri, Editura Semănătorul, Bucureşti, 2011.
34. „Întoarcerea statuilor”, antologie de poeme, Editura DACIA XXI, Cluj-Napoca, 2011.
35. „Întoarcerea statuilor”, antologie de poeme, ed. a II-a, completată, Editura Semănătorul, Bucureşti, 2011.
36. „Cartea – prietena mea”, însemnări, editura Semănătorul, Bucureşti, 2011.
37. „Cronici noi şi poezii”, Editura Semănătorul, Bucureşti, 2011.
38. „Drumul Golgotei spre sfinţenie, viaţa în versuri a lui Arsenie Boca”, Editura Semănătorul, Bucureşti, 2011.
39. „Sonată pentru creşterea ierbii”, poeme, ed. a II-a, Editura Semănătorul, Bucureşti, 2011.
40. „Geamănul din oglindă”, roman, Editura Semănătorul, Bucureşti, 2011.
41. „A şaptea zi după Artur”, ed. a II-a, revăzută, Ed. Contrafort, Craiova, 2009.
42. „Paznic la o pisică şi un castel”, Editura Semănătorul, Bucureşti, 2011.
43. „Cărticica de dat în leagăn gândul”, Editura Fundaţiei Culturale „I.D. Sârbu”, Petroşani, 2010.
44. „Dicţionarul Ligii Scriitorilor”, vol. I, în colaborare cu Anda Dejeu, Editura DACIA XXI, Cluj-Napoca, 2011.
45. „Aventură prin dicţiunea ideilor”, eseuri, Editura Semănătorul, Bucureşti, 2011.
46. „Un teatru cât o inimă”, ediţia a II-a, cronici teatrale, Editura Semănătorul, Bucureşti, 2011.
47. „Între Thalia şi Minerva”, critică literară, Editura Semănătorul, Bucureşti, 2011.
48. „Autoritatea adevărului – Adevărul autorităţii”, interviuri, Editura Semănătorul, Bucureşti, 2011.
49. „O viaţă din întrebări şi răspunsuri – convorbiri între Al. Florin Ţene şi scriitorul australian de origine română George Roca”, Editura Semănătorul, Bucureşti, 2011.
50. „Geamănul din oglindă”, roman, Editura NICO, Târgu Mureş, 2012.
51. „Sămânţa din interiorul Cuvântului”, versuri, Editura Semănătorul, 2012.
52. „Germinaţia cuvântului de sub zăpadă”, vol. I, versuri, de la A la I, Editura Semănătorul, 2012.
53. „Germinaţia cuvântului de sub zăpadă”, vol. II, versuri, de la Î la Z, Editura Semănătorul, 2012.
54. „Pe când poezia ţinea de foame”, proză scurtă, Editura Semănătorul, 2012.
55. „Contemporanul meu, Iisus! Poezii”, Editura Semănătorul, 2012.
56. „Eseul, metaforă a gândirii logice”, eseuri, Editura Semănătorul, 2012.
57. „Călcâiul vulnerabil al mării”, Poeme, Editura Semănătorul, 2012.
58. „Călcâiul vulnerabil al mării”, Poeme, Editura Nico, Târgu Mureş, 2012.
59. „Subiectul ca text şi ideea ca subiect, eseuri şi cronici literare”, Editura Semănătorul, 2012.
60. „Emirate de gânduri”, poeme, Editura Semănătorul, 2013.
61. „Inelul de iarbă”, roman, Editura Semănătorul, 2013.
62. „Concert în lipsa mea-poeme”, Editura Semănătorul, 2013.
63. „Inelul de iarbă”, ediţie revăzută, roman, cu o prefaţă de Voichiţa Pălăcean Vereş, Editura Napoca Nova, 2013
64. „Vârcolacii”, povestiri, prefaţă de Marinela Preoteasa, Editura CuArt, 2013.
65. „Un ocean de deşert” – roman, Editura Semănătorul, 2013.
66. „Un ocean de deşert” – roman, cu o Prefaţă de Mariana Cristescu, Editura NICO, 2013.
67. „Aventura metaforelor prin canionul cu idei”, publicistică literară, Editura Semănătorul,2013.
68. „Din stampe, Clujul…”, antologie realizată în colaborare cu Iulian Patca, Editura Napoca Nova, 2013.
69. „În genunchi mă întorc la Vers” – poezii, Editura Semănătorul, 2014.
70. „Critica între artă şi ştiinţă”, cronici şi eseuri, Editura Semănătorul, 2014.
71. „Răzbunarea gemenelor”, roman, Editura Semănătorul, 2015.
72. „Platanii visează veşnicia”, poezii, Editura Semănătorul, 2015.
73. „Răzbunarea gemenelor”, roman, cu prefaţă de Mariana Cristescu, Editura NICO, Târgu Mureş, 2015.
74. „La braţ cu Andromeda, viaţa scriitorului Gib I. Mihăescu între realitate şi poveste”, prefaţă de Voichiţa Pălăcean Vereş, roman, Editura NAPOCA NOVA, Cluj-Napoca, 2016.
75. „Oglinda Ligii Scriitorilor”, o altfel de istorie a literaturii române, în colaborare cu Voichiţa Pălăcean Vereş şi Gavril Moisa, Editura Napoca Nova, 2016.
76. „Veniţi, privighetoarea cântă! Viaţa scriitorului Alexandru Macedonski între realitate şi poveste” – roman, Editura Napoca Nova, prefaţă de prof.univ.dr. Florentin Smarandache.
77. Repetabila întoarcere pe o punte de cuvinte. Viața scriitorului Augustin Ostace între realitate și poveste, Editura Amazon, 2018.
78. „Manifest. În anul Centenarului. Vinovăția criticilor și istoricilor literari care și acum promovează „operele” scriitorilor ce au scris în spiritul realismului socialist. Un pericol pentru elevi și tineretul de astăzi”.
79. „Orice călimară poate să devină un Vezuviu”- Compendiu la o istorie a jurnalismului pe teritoriul carpato-danubiano-pontic. Editura Napoca Star, 2019.
80. „Cursă pentru șobolan”, roman polițist. Editura Napoca Star, 2019.
81. „Întoarcere pe o punte de pâine”, roman, Editura Napoca Nova, 2019.
82. „Sens și contrasens în înțelepciunile pentru ziariști”, Editura Napoca Star, 2019.
83. „Întoarcere din cruciadă, viața lui Radu Gyr între realitate și poveste”, 2020.
84.,,Aventurile ideilor printre metafore: Critică literară și eseuri ’’, Târgu-Mureș: Editura ,,Vatra veche’’, 2021.
85. „Căutându-L pe Dumnezeu”, Cluj-Napoca: Napoca Star, 2022.
86. „În poeziile mele nu va rima tractorul cu poporul: Viața poetului Vasile Militaru între realitate și poveste”, Cluj-Napoca : Editura Napoca Star , 2022.
87. „Întoarcerea poetului – Kthimi i poetit”, București – Bukureșt: Amanda Edit, 2022.
88. „Oglinda de apă: Biografia unei primăveri în plină iarnă”: roman, Cluj-Napoca: Napoca Star, 2022.
89. GLORIA LIMBII ROMÂNE 10 ani: Cine a inițiat și legiferat sărbătoarea națională Ziua Limbii Române!? Scurt istoric și articole din presă/ Antologie de AL. Florin Țene, Cluj-Napoca: Napoca Star, 2022. “
Aceste pagini exprimă, doar o parte, din activitatea acestui Om care la cei 80 de ani, încă, conduce 2 cenacluri în Cluj-Napoca, este prezent în presă cu opinii și aricole cu idei originale, în folosul iubitorilor de cultură și în special tinerilor.
O altă personalitate din această celebră familie de scriitori, o celulă celebră a societății, este poeta Titina Nica Țene, soția lui Al.Florin Țene, căruia îi este alături din anul 1964, perioadă de 58 de ani sunt împreună, și-au crescut băieții Florin Vali Țene și Ioan Vasile Țene, dar și-au rezervat și zile și nopți în care și-au scris cărțile și articolele răspândite în zecile de publicați din țară și străinătate.
Așa cum am procedat la Al.Florin Țene, redau în continare “oglinda”activității acestei Doamne a Poeziei Românești, oglindă ce nu reproduce imaginea trupului femenin, ci constituția talentului și a spiritului “zidit” în cuvinte frumos meșteșugite.
„Titina NICA ȚENE Titina Nica Ţene este poet şi prozator. S-a născută la 10 iulie 1944 în satul Uşurei, comuna Şuşani, județul Vâlcea. A absolvit Liceul teoretic din Drăgăşani și Şcoala Tehnică Hortiviticolă de 4 ani, din aceeași localitate. A debutat publicistic în revista “Săteanca”. A fost învăţătoare la școala din Tarna-Mare, apoi secretară la revista TRIBUNA din Cluj-Napoca. Este membră fondatoare a Ligi Scriitorilor Români, luna septembrie 2006. În anul 1981, după o noapte de stat la coadă la ulei, a scris o scrisoare lui Adrian Păunescu, la revista Flacăra. În scrisoare arăta că în Cluj şi în ţară se moare de foame şi ar fi de bun simţ să nu-l mai susţină pe dictator. Scrisoarea a ajuns la Securitatea din Cluj şi, ca urmare, Titina Nica Ţene a fost dată afară din serviciu şi a lucrat la revistă, şapte ani, pe un post neadecvat studiilor, cu o jumătate de normă. După revoluţie a fost repusă în drepturi. Cărţi publicate: „Bucuria lucrurilor simple”, poezii pentru copii, Editura Ion Creangă, 1989; „Recreaţia grădinii”, poezii pentru copii, Editura Porto-Franco, Galaţi,1997;”Amurg de întoarcere”, volum de versuri, Editura Napoca – Star,2002; „Pietre de aducere aminte”, povestiri, Editura Napoca-Star,2004; „Scaunul Harului” , poezii, Editura Contrafort, Craiova, 2009; „Viaţa ca o punte”, Editura DACIA XXI, 2011; „Anotimpul jocului”, Editura NICO, Târgu Mureş, 2011; „Un strop de veşnicie”, Editura Semănătorul, 2012; „Un strop de veşnicie”, Editura Ecou, Cluj-Napoca, 2012; „Un strop de veşnicie”, ediția a II-a, traducere în limba engleză de Mariana Zavati Gardner; „Neastâmpărul toamnei”, poezii, Editura Semănătorul, 2014; „O noapte palpitantă-întâmplări c-o nepoţică povestite de bunică”, Editura Semănătorul, 2014, povestiri pentru copii, „Întâmplări hazlii cu o nepoţică povestite de bunică”, ediţia a II-a revăzută şi adăugită, Editura Ecou Transilvan, 2014; „Drumul spre suflet”, memorii, Editura Semănătorul, 2014; „Drumul spre suflet”, memorii, cu o prefaţă de Mariana Cristescu, Editura NICO, Târgu Mureş, 2014; „Nostalgia întoarcerii”, Editura Absolut, București, 2016. „Clipe pe puntea vieții”, părută la Eeditura Napoca Nova, Cluj-Napoca, 2018.Despre aceaste cărti au scris revistele: Oglinda Literară, Viaţa de Pretutindeni, Amurg Sentimental, Eminescu, România Literară, revistele on-line A.R.P. Zeit, Vestea etc. Articolele au fost semnate de Alex. Ştefănescu, Al. Stănescu, Petrică Birău, Mariana Zavati Gardner(Anglia), Ioan Miclău (Australia), Mariana Sperlea, Ionel Andraşoni, Ioan Pop, Marin Oprea, Marian Barbu, Adina Enăchescu.N Tomoniu, Mariana Cristescu, Antonia Bodea, Petre Petria, Rodica Marian, Voichiţa Pălăcean-Vereş, Raveca Vlaşin, Virginia Brănescu, Liliana Boian Terziu, Floarea Ranta Cândea, Paraschiva Cărbunar, Petre Cichirdan, Voichița Tulcan Macovei şi alţii. Colaborări la reviste Colaborează la revistele: Tribuna, Amurg Sentimental, Ecoul, Rusidava Culturală, Cuvând Torăcean-Serbia, Viaţa de pretutindeni, Lettres Europeennes-Belgia, Dor de Dor, Poesis, Milenium, Poezia, Eminescu, Semne, Pietrele Doamnei şi la revistele online: ARP, Iosif Vulcan, Confluenţe Româneşti, Napoca News, Făclia, Adevărul de Cluj, Mesagerul Transilvan, Confluenţe Românşti, Agora Literară, Diebrucke(Germania ), OBSERVATORUL din Toronto, eCreator, Rotonda Valahă, Radio Pro-diaspora din Noua-Zeelandă, Povestea Vorbei, Curierul Național şi alte câteva reviste din Spania. Recunoașteri Este prezentă în Dicţionare, ca: Oameni de ştiinţă şi artă vâlceni, de Petre Petria, 1996; Dicţionar de poeţi, de Petru Poantă, Cluj-Napoca, 1998; Clujeni ai secolului 20-dicţionar esenţial, 2000, Personalităţi române şi faptele lor, de Constantin Toni Dârţu, 2004, Enciclopedia Personalităţilor din România (Who is Who); Dicţionarul Ligi Scriitorilor Români, volumul 2, Dicţionarul Scriitorilor Români de azi; Dicţionarul personalităţi române şi faptele lor, volumul 58. Antologii din România, Basarabia, Bucovina de Nord, Banatul sârbesc, Europa Occidentală, Israel, America, de Boris Crăciun şi Daniela Crăciun-Costin, Iaşi, 2011; Prezenţe feminine vâlcene afirmate în domeniul culturii şi al ştiinţei naţionale, Mic dicţionar, de Petre Petria, 2009; Dicţionarul Autorilor Români Contemporani, de Alina Kristinka, Enciclopedia Personalităţi Române şi Faptele lor-1950-2013, vol.56, autor Constantin Toni Dârţu, Femei şi destine din Ţara Vlădesei de Doina Mărghitaş, sub titlul: Titina Nica Ţene- o olteancă în Ţara Vlădesei etc. Este în Enciclopedia scriitorilor români de pretutindeni-Dicționarul Scriitorilor Români editat de Academia din Republica Moldova în colaborare cu Uniunea Scriitorilor Moldoveni, autori academician Mihai Cimpoi și Traian Vasilcău, Antologia APOLON, patru volume, București, 2020, UNIVERSUM-antologie de literatură contemporană-autori români de pretutindeni, Montreal, Canada, 2020. Este prezentă în Antologia Cărticica mea de vară, Editura Maria Cristina, 2013. Mariana Cristescu editează cartea Familia ŢENE- Destine contemporane, Editura NICO, Târgu Mureş, 2013. Este prezentă în Antologia Internaţională de Poezie Românească Arta de a fi uman, vol.5, 2013, editată de Daniela Voicu; Antologia Afirmări culturale, întocmită de Elena Buţu, Editura Sitech, Craiova, 2014; Antologia Scriitorilor Români de pe toate continentele, întocmită de Elisabeta Iosif, Editura Cetatea Cărţii, 2014; Oglinda Ligii Scriitorilor Români- o altfel de istorie a literatrurii române, 2016 și Antologia internațională Poesia oltre confini, apărută în Canada și difuzată în Italia, Nigeria, Spania, Portugalia și România. Traduceri Este tradusă de Ana Muela Sopena, alături de Ana Blandiana, Marin Sorescu, Carolina Ilica, Geo Bogza, Ion Stratan, Nora Iuga în limba spaniolă, în revista Arbre del temps, din Catalania şi Germania, de către Mircea M. Pop, în spaniolă, albaneză și italiană. Premii Ecoul, la Festivalul de poezia George Coşbuc, Bistriţa, 1984, Premiul 1, la Festivalul de poezie Liviu Rebreanu,Târgu Mureş, 1985, premiul a fost acordat de Puia Florica Rebreanu, fiica marelui prozator; Premiul pentru poezie la Vara visurilor mele, Bucureşti, 2002,organizat de revista Amurg sentimental; Premiul pentru anul 2011 al Ligii Scriitorilor pentru poezii pentru copii; Premiul I la Concursul Internaţional de Poezie STARPRESS, 2012; Diploma editurii NAPOCA NOVA pentru volumul Un strop de veşnicie, pe anul 2012; Premiul la Secţiunea Volume de Versuri Publicate la Festivalul Naţional de Poezie, Ion Budai Deleanu,ediţia a III-a , 2013, cu volumul Un strop de veşnicie, Marele Premiu la Concursul Internaţional de Poezie STARPRESS pe anul 2014; Premiul din partea Japoniei Art & Life, 2014, pentru proză scurtă, a primit Diploma Virtutea literară din partea conducerii Ligi Scriitorilor Români pentru întreaga activitate literară, în iunie 2014; Premiul Ligii Scriitorilor Români pentru Memorialistică, pe anul 2014; Premiul special al juriului la Concursul Internațional Art&Life, pentru Poezie, Japonia 2015. A primit din partea Primâriei și a Palatului Culturii din Bistrița Certificate of Excellence și Medalia Liviu Rebreanu pentru contribuția la promovarea autorului romanului Răscoala. A primit, în anul 2017, Medalia Ziua Națională a Culturii-15 ianuarie, cu efigia lui Mihai Eminescu. Referinţe critice “Titina Nica Ţene, Pietre de aducere aminte, povestiri, Cluj, Editura NapocaStar, 2004, 48 p. Amintiri din copilărie pe care autoarea şi-a petrecut-o, ca atâţia alţi scriitori români, la ţară. Ea nu imită însă pe nimeni. Modestă, cuviincioasă, plină de duioşie, ne câştigă simpatia, tocmai prin această cuminţenie a pământului.” (Alex. Ştefănescu-România Literară nr. 35/8-14 septembrie 2004) “Am savurat cartea de povestiri a talentatei Titina Nica Ţene din Cluj-Napoca. M-a impresionat prospeţimea limbajului şi am rămas cu dorinţa de a citi mai mult(…) talentul didactic al autoarei se simte în limbajul copilei, care are o altă înţelegere privind sensul cuvintelor comparative cu adulţii, mereu preocupaţi cu muncile epuizante de la sat.(…) Autoarea are un talent înnăscut de a folosi limbajul în maniera cât mai economică, asemenea celor trăiţi şi orientaţi nativ ecologic. Umorul mocnit caracterizează fiecare pagină a cărţii. În lumea noastră globalizată, unde sunt percepute ca o clonare de idei şi fapte şcolile înalte oferă cursuri CREATIVE WRITING, din când în când, îşi face simţită prezenţa câte unui scriitor autentic, cu talent înnăscut şi care aduce varietate în literatura contemporană. Titina Nica Ţene este o astfel de scriitoare. (Mariana Zavati Gardner-Oglinda Literară, nr.38, februarie 2005, pg.1113). “Opera scriitoarei Titina Nica Ţene este întradevăr prodigioasă, deosebit de variate teme alese, şlefuite până la strălucire. Poezia doamnei Titina are, cum este şi natural, un specific propriu, de fapt acea lege pe care o pronunţă clasicul B.P. Haşdeu, asemuind literature română cu o câmpie unde e loc suficient pentru fiecare floare cu mirosul şi culorile ei.” (Ioan Miclău-Cărticica românească de copii) “Învăţătoare, soţie şi mamă, şi nu în cele din urmă poetă, una cu un grad sporit de sensibilitate, gingăşie şi grandoare inocentă, făcând parte din familia suratelor sale: Maria Cuntan, Magda Isanos, Elena şi Coca Farago, Mariana Sperlea şi Constanţa Marcu. Îi pomenesc numele Doamnei învăţătoare, îngenunchind în faţa poeziei autentice: TITINA NICA ŢENE, cu obârşa în pământul sfânt al Olteniei, tărâmul românesc care l-a dat şi pe regretatul nostru confrate: Damian Ureche. Doamna Titina Nica Ţene face parte dintr-o familie de scriitori, alăturea de stâncosul Al. Florin Ţene şi de puiul (dac-lup) dr. în istorie Ionuţ Ţene, care-mi pare mai degrabă Ionuţ din “Fraţii Jderi”.(Revista Eminescu ,Timişoara, nr.11-12/ aprilie,2003). Poeziile doamnei Titina sunt senine și cu multă candoare și tristețe ascunsă.”(Dumitru Velea, 2015 ). Mult Distinsă și Iubită Doamnă, Titina Nica Țene, Ieri seară am intrat în posesia cărții Drumul spre suflet, autoare Titina Nica Țene și m-am bucurat mult. Azi am început să citesc din ea și consider că așa ar trebui scrise toate cărțile Jurnal de Saga. Vă felicit mult, vă mulțumesc din suflet că sunt și eu printre cei aleși spre a citi această carte scrisă cu mult dar și însufletire de către Domnia voastră. Cu mulțumiri, multă stimă și prețuire, Melania Rusu Caragioiu. Extrase din operă A plecat măicuţa… A plecat măicuţa casa e pustie poarta e legată cu un lanţ de fier în grădină-s singuri butucii de vie cumpăna fîntînii scîrţîie de ger. Nu-i mai umblă paşii prin ogradă nu mai strînge neaua cu lopata nu mai iese-n prag ca să ne vadă pe pridvor s-a stins, demult, muşcata.. Trist, Grivei, rămas lăngă căsuţă c-a murit stăpîna lui cea bună nu mai umblă noaptea pe uliţă latră, lung, sfîşietor, la Lună. Şi cum stau, aşa, privind grădina şi ograda care-i proaspăt ninsă mama iese-n prag, face cu mîna şi-n pridvor muşcata e aprinsă. Bătrâna doamnă cu sclipici Cu viaţa-i ca o zi de post priveşte-n juru-I fără rost şi are un fel de… tremurici. A fost o doamnă cu renume Acuma este o frunză-n vânt rătăcitoare pe pământ şi nimeni n-o strigă pe nume. Şi umblă, aşa, ca o nălucă iar tinereţea-i e departe nu se mai teme de moarte uitând acasă să se ducă. Doamna noastră cu sclipici se-ntinde-n iarba de pe jos visează atâta de frumos şi s-a oprit din… tremurici. A fost o doamnă cu sclipici… Bătrâna şi căţelul Stă pe bancă-n parc bătrâna lângă ea cu un căţel tot ce i-a rămas pe lume este acest sufleţel… Se gândeşte la trecut anii nu poate să-i schimbe iar căţelul lângă ea sare-n sus şi face tumbe… Are doi bani în batistă cumpără cu ei o pâine din care mănâncă ea ce rămâne dă la câine… Şi se bucură căţelul dând din coadă a bucurie cine o să moară primul niciodată nu se ştie… Dar acum bătrâna noastră-i fericită peste poate împărţind cu acest căţel marea ei singurătate… Cheia Bătrânei Stă bătrâna gârbovită pe o bancă sub un tei, toate tristeţile lumii sunt ascunse-n ochii ei. Se gândeşte neîncetat la căsuţa ei umilă ce i-au vândut-o copiii ca să-şi construiască vilă. Dar în vilă n-are loc, i-au făcut lângă grădină cămăruţă cu un geam să privească spre lumină. Căci copii-s ocupaţi se plimbă în jos şi-n sus. Merg chiar la Biserică Să-L slăvească pe Iisus. “Fii, măicuţă mulţumită să ne-ajuţi pe fiecare! Cine astăzi ţi-ar mai da farfuria cu mâncare? Că dacă ai îmbătrânit nu este a noastră vina, vila se-ntreţine greu vrem să schimbăm şi maşina.!” În clipele de răgaz ascunzând o cheie-n mână, se îndreaptă către casa unde a fost, cândva, stăpână. Numai cheia i-a rămas că în rest toate sunt duse, casă, tinereţe, soţ, sunt durerile-i nespuse. Lung priveşte printre gard şi îşi vede viaţa toată, simţind cum din ce în ce de puteri este lăsată. Însă, într-o dimineaţă, au găsit lângă grădină, moartă, pe bătrâna mamă, tot strângând o cheie-n mână. Mama Mi-e dor de tine mamă şi aş vrea să fii, acum, când plouă, lângă mine, s-alungi tristeţea de pe fruntea mea aşa cum o făceai, fiind cu tine. Să mergem după lemne amândouă, acolo, în pădurile umbroase, să culegem şi ciuperci şi flori şi să ne-ntoarcem, seara, bucuroase. S-aprindem focul din surcele-n tindă fierbând o mămăligă pentru lapte eu să alerg, voioasă-ntr-un picior pe lângă focul scânteind în noapte… Dar unde eşti? Te caut tot mereu, iar în grădină mai este câte o floare, fac un buchet, pornesc spre cimitir, să îţi aprind, cu lacrimi, lumânare. Poeta Titina Nica Țene a fost premiată la Gala Artelor din Montreal
Cu ocazia Zilei Limbii Române, în ncadrul Galei Artelor, aflată la ediția a-2-a, din 29 august 2021, Editura GLOBART UNIVERSUM –Revista românească de pretutindeni, din Montreal-Canada i-a acordat poetei Titina Nica Țene din Cluj-Napoca, Diploma”Penița de Aur “, semn de prețuire pentru întreaga sa activitate în domeniul creației literare și al promovării Limbii Române pe meridianele lumii.
Diploma este semnată de scriitoarea Mihaela CD, coordonatorul proiectului și seniorul editor Johany Ciatlon-Deak.
A primit Diploma de recunoștiință de la Destine literare pentru activitatea de promovarea literaturii române pe meridianele lumii.
Este presentă în “Enciclopedia scriitorilor contemporani “, vol.II, coordonator Nicolae Vasile, Editura UZPR, 2021.
Ce întâmplare amuzantă, îmi place de Ștefănel care e pus pe șotii, iar tu ești o povestioare excelentă, impletesti umorul cu gravitatea narațiunii și în același timp ai un spirit detectiv, doar tu ești cea care ai rezolvat cazul. Un fel de “Colombo” subtil și insistent, care revine în buclă până când soluționează.
Dr.Cristiana Georgesi, Constanța Dumitrescu
A plecat măicuţa…
A plecat măicuţa casa e pustie
poarta e legată cu un lanţ de fier
în grădină-s singuri butucii de vie
cumpăna fîntînii scîrţîie de ger.
Nu-i mai umblă paşii prin ogradă
nu mai strînge neaua cu lopata
nu mai iese-n prag ca să ne vadă
pe pridvor s-a stins, demult, muşcata..
Trist, Grivei, rămas lăngă căsuţă
c-a murit stăpîna lui cea bună
nu mai umblă noaptea pe uliţă
latră, lung, sfîşietor, la Lună.
Şi cum stau, aşa, privind grădina
şi ograda care-i proaspăt ninsă
mama iese-n prag, face cu mîna
şi-n pridvor muşcata e aprinsă.
Bătrâna doamnă cu sclipici
Cu viaţa-i ca o zi de post
priveşte-n juru-I fără rost
şi are un fel de… tremurici.
A fost o doamnă cu renume
Acuma este o frunză-n vânt
rătăcitoare pe pământ
şi nimeni n-o strigă pe nume.
Şi umblă, aşa, ca o nălucă
iar tinereţea-i e departe
nu se mai teme de moarte
uitând acasă să se ducă.
Doamna noastră cu sclipici
se-ntinde-n iarba de pe jos
visează atâta de frumos
şi s-a oprit din… tremurici.
A fost o doamnă cu sclipici…
Bătrâna şi căţelul
Stă pe bancă-n parc bătrâna
lângă ea cu un căţel
tot ce i-a rămas pe lume
este acest sufleţel…
Se gândeşte la trecut
anii nu poate să-i schimbe
iar căţelul lângă ea
sare-n sus şi face tumbe…
Are doi bani în batistă
cumpără cu ei o pâine
din care mănâncă ea
ce rămâne dă la câine…
Şi se bucură căţelul
dând din coadă a bucurie
cine o să moară primul
niciodată nu se ştie…
Dar acum bătrâna noastră-i
fericită peste poate
împărţind cu acest căţel
marea ei singurătate…
Cheia Bătrânei
Stă bătrâna gârbovită
pe o bancă sub un tei,
toate tristeţile lumii
sunt ascunse-n ochii ei.
Se gândeşte neîncetat
la căsuţa ei umilă
ce i-au vândut-o copiii
ca să-şi construiască vilă.
Dar în vilă n-are loc,
i-au făcut lângă grădină
cămăruţă cu un geam
să privească spre lumină.
Căci copii-s ocupaţi
se plimbă în jos şi-n sus.
Merg chiar la Biserică
Să-L slăvească pe Iisus.
“Fii, măicuţă mulţumită
să ne-ajuţi pe fiecare!
Cine astăzi ţi-ar mai da
farfuria cu mâncare?
Că dacă ai îmbătrânit
nu este a noastră vina,
vila se-ntreţine greu
vrem să schimbăm şi maşina.!”
În clipele de răgaz
ascunzând o cheie-n mână,
se îndreaptă către casa
unde a fost, cândva, stăpână.
Numai cheia i-a rămas
că în rest toate sunt duse,
casă, tinereţe, soţ,
sunt durerile-i nespuse.
Lung priveşte printre gard
şi îşi vede viaţa toată,
simţind cum din ce în ce
de puteri este lăsată.
Însă, într-o dimineaţă,
au găsit lângă grădină,
moartă, pe bătrâna mamă,
tot strângând o cheie-n mână.
Această poezie a primit Premiul I
la Concursul
Internaţional de Poezie STARPRESS, 2012.
Mama
Mi-e dor de tine mamă şi aş vrea
să fii, acum, când plouă, lângă mine,
s-alungi tristeţea de pe fruntea mea
aşa cum o făceai, fiind cu tine.
Să mergem după lemne amândouă,
acolo, în pădurile umbroase,
să culegem şi ciuperci şi flori
şi să ne-ntoarcem, seara, bucuroase.
S-aprindem focul din surcele-n tindă
fierbând o mămăligă pentru lapte
eu să alerg, voioasă-ntr-un picior
pe lângă focul scânteind în noapte…
Dar unde eşti? Te caut tot mereu,
iar în grădină mai este câte o floare,
fac un buchet, pornesc spre cimitir,
să îţi aprind, cu lacrimi, lumânare.
Titina Nica Ţene
Opinii despre opera poetei TITINA NICA ȚENE
Ioana Roman
Cu cata tandrete v~ați pus în versuri gândurile, trairile și amintirile!
M~am regăsit și eu în versurile sensibile pe care le~ați scris! În gânduri am imagini cu vremurile copilăriei, doar ca, nu le pot pune în versuri, însă, câte o cantare imi alina sufletul!
Felicitari!
Artista Adela Popescu
Ce emotionant..Ești un mare talent consăteno!”
Un al membru de familie, feciorul cel mare, al familiei, Vali Florin Țene, cu pseudonimul Florin Țene, este un specialist în imagine cinematografică și de televiziune.Reproducem în continuare curriculum vitae.
– „Țene Florinel Vali, născut în Drăgășani la 24 august 1967.Părinți Țene Florinel Sandu ( pseudonim literar Al.Florin Țene, scriitor ) și Titina Nica Țene scriitoare. A făcut liceul Industrial nr.8 din Cluj-Napoca cu bacaleoreat.A urmat cursul de Formare profesională în audiovisual cu profesori de la BBC.A lucrat: CAMERAMAN – 04.04.2019 LOOK TV, PROFIT.RO ,AGRO TV
– CAMERAMAN – 2013 -2019 DIGI 24 CLUJ
– SEF TURA CAMERAMANI – 2011–2013 – TRANSILVANIA LIVE
– TEHNICIAN DSNG – 2010 – 2011 – ANTENA 1 / ANTENA 3
– CAMERAMAN – 1999 – 2010 – ANTENA 1 SI ANTENA 3
– CAMERAMAN – 1995 – 1999 – NCN CLUJ. Cunoaște limba engleză. A realizat reportaje despre despre personalități din toate domeniile de activitate.Este producătorul emisiunii “Politică și delicatesuri “ cu Mircea Dinescu la Cetate.
– A urmat cursul intensive de imagine în anul 2000. Realizează diferite transmisiuni live complexe cu mai multe camere, fiind producator locatie transmisiuni, peakinger stiri, sunetist, vtr-ist, etc
„
Iar mezinul Ioan Vasile Țene, care semnează cu pseudonimul Ionuț Țene, îl urmează pas cu pas pe titanul familiei Al.Florin Țene.
“Ţene Ioan Vasile, numele de publicist, Ionuţ Ţene, s-a născut pe 23 februarie 1972, în orașul Drăgăşani, județul Vâlcea, domiciliul actual fiind în municipiul ClujNapoca. Este căsătorit și are trei copii (Catinca, Anastasia și Ștefănel). Activitate Este inspector superior în cadrul Serviciului Învăţământ, Cultură, Culte al Primăriei municipiului Cluj-Napoca, director editorial, NapocaNews.ro, redactor/colaborator Jurnalul Românesc (Viena), vicepreşedinte Societatea Culturală Zalmoxis, între anii 1991-1996 şi preşedintele Fundaţiei Culturale Sarmisegetuza din 1997, membru fondator – Liga Scriitorilor din România, 2006. Studii Liceul Ady- Şincai din Cluj-Napoca, absolvit anul în 1990; Facultatea de Istorie a Universităţii Babeş-Bolyai, licenţiat în 1995, cu teza de licenţă Manifestaţii studenţeşti anticomuniste, la Cluj, în 1946, coordonator prof. univ. dr. Marcel Ştirban; Master în Istoria Contemporană şi Relaţii Internaţionale obţinut la aceeași universitate în 1996, cu teza Clujul Universitar. 1944 – 1948 și Master în Dreptul Muncii, la Universitatea Bogdan Vodă, Cluj-Napoca, 2010; Curs de administraţie locală, Odense, Danemarca, 2001; Doctor în istorie, în anul 2008, cu teza: Clujul Universitar 1944-1948, coordonator prof. univ. dr. Doru Radosov și Post Doc, septembrie 2011 – februarie 2013, cu tema: Clujul universitar în perioada comunistă: 1959 – 1989, ambele la Universitatea Babeş-Bolyai. Este cunoscator de limba engleză, avansat, și limba germană, mediu; Activitate publicistică Articole şi poezii publicate în revistele: Cele Trei Crişuri, Puncte Cardinale, Al Cincilea Anotimp, Magazin Istoric, Tribuna Ardealului, Apostrof, Curierul Primăriei Cluj- Napoca, Dreptatea, Zalmoxis, Noesis, Steaua, Tribuna, AIO Cluj, NapocaNews, Jurnalul Românesc (Viena), Agora , Observator-Toronto etc. Cărţi publicate Bal ca-n iad, versuri, Editura Zalmoxis, Cluj-Napoca, 1993; Roşi de lună, versuri, Editura Mesagerul, Cluj-Napoca, 1997; De izvoare, versuri, Editura Napoca Star, ClujNapoca, 1999; Manifestaţii studenţeşti anticomuniste la Cluj în 1946”, istorie, Editura Napoca Star, Cluj-Napoca, 1999; Suflet dac, versuri, Editura Napoca Star, Cluj-Napoca, 2001; Reflecţii critice despre o Teologie a Istoriei, Editura Napoca Star, Cluj-Napoca, 2001; Capitala în Ardeal, eseuri, Editura Napoca Star, Cluj-Napoca, 2002; Cronici de istorie românească, istorie, Editura Napoca Star, Cluj-Napoca, 2003; Poezia noastră cea de toate zilele, critică literară, Editura Napoca Star, Cluj-Napoca, 2004; Viaţa mea, clipele, versuri, Editura Casa Cărţii de Ştiinţă, Cluj-Napoca, 2007; Clujul Universitar, 1944 – 1948, Editura Casa Cărţii de Ştiinţă, Cluj-Napoca, 2008; Biografii Universitare Clujene. Mărturii orale”, Editura Casa Cărţii de Ştiinţă, Cluj-Napoca, 2013; Contra Curentului, Editura Școala Ardeleană, Cluj-Napoca, 2015; Valeriu Gafencu. O biografie teologică a Sfântului Închisorilor, Editura casa Cărții de Știință, Cluj-Napoca, 2016; Ridurile pietrei, Editura casa Cărții de Știință, Cluj-Napoca,2018; Solitudini, versuri, Editura Ecou Transilvan, Cluj-Napoca, 2021. Extrase din referințe critice Poeți clujeni postdecembriști de Adrian Țion: Autorul, criticul literar Adrian Țion, a vorbit despre elaborarea acestei cărți ce cuprinde 30 de poeți clujeni, afirmați în jurul grupului Zalmoxis, poeți care, de-alungul timpului, și-au îmbogățit opera, contribuind la înnoirea metaforei și al cuvântului. Despre poezia lui Ionuț Țene, a spus că acesta este un apostol al poeziei postdecembriste. (Ion Cristofor, despre volumul Poeți clujeni postdecembriști, de Adrian Țion) Acest demers aduce în plus faptul că autorul, Ionuț Țene, deși istoric, a sesizat în mod subtil mersul duhovnicesc al lucrurilor. Prin rugăciuni, asemenea lui Valeriu Gafencu, celulele închisorilor devin chili de rugăciune, hrană, prilej de asceză, izolarea, lepădare de bunurile și bucuriile vieții…(Virgil Mateiu, Imn pentru crucea purtată) Dr. Ionuț Țene-Valeriu Gafencu. O biografie teologică a Sfântului Închisorilor: Volumul apărut la Editura Casa Cărții de Știință, Cluj-Napoca, 2016 abordează cu participare și convingere problema conștiinței naționale, din perspectiva unui istoric modern, preocupat de procesul devenirii în istorie a statului national român și a dimensiunii noastre spirituale. (…) Unghiul de vedere este orientat spre modul cum unul dintre piloanele principale ale spiritului românesc, și anume credința ortodoxă a constituit nucleul de rezistență a neamului de-a lungul încercărilor dramatice ale istoriei de a ne desființa. Astfel, atmosfera în închisorile comuniste, unde prin dramatismul coerciției forțelor ostile prezenței noastre demne în istorie, se concentrase forța de rezistență a marilor spirite ce susțineau coloana vertebrală a românismului prin credința ortodoxă. Supliciile, teroarea, prigoana, degradarea a tot ce însemna valoare umană, în închisorile comuniste amintește de catacombele romane în care mucenicii lui Hristos luptau pentru credința în Dumnezeu. (…) Cartea se structurează ca un argument care susține veridicitatea declarației lui Nicolae Stheinhardt, care-l declară pe Valeriu Gafencu, Sfântul închisorilor. Fiecare capitol evidențiază cu argumente devenirea spirituală a adolescentului Valeriu Gafencu în împrejurarea tragică a detenției, treptele urcării lui spre lumina supremă a îndumnezeirii. Sunt dezvăluite suferințele sufletești, lupta cu întunericul dinafară, precum și efortul redescoperirii sinelui în esența sa, sâmburele fericirii prezent în sinea fiecăruia dintre noi, marea clipă a revelației, forța Iubirii față- de semeni, a dăruirii de sine. (…) Înțelegem astăzi mai mult sensul Liturghiei cerul pe pământ, ”… după expresia teologului rus Ioan de Kronstdat- moment al împărtășirii cu Sfânta Taină ca singură forță ce a asigurat rezistența în infernul închisorilor comuniste. Cerul coborând printre gratii a transformat închisoarea într-o biserică a catacombelor, și, astfel, comunismul a umplut Cerul de Sfinți”- după cum spunea părintele. (…) Arsenie Papacioc- a înlocuit comunitatea de rugăciune din afara temnițelor. Cu forța sa persuasivă, cu harul inducerii crezului său, Valeriu Gafencu și-a asumat cu curaj statutul de “iubitor întru Hristos “. (…) Ultimele șaisprezece poeme pe care poetul le consideră testamentare apar ca o “mărturisire pentru cei ce vor veni “. Autenticitatea, lirismul profund tonalitatea imnică a poemelor lui Valeriu Gafencu împrumută ceva din încărcătura psaltică iar sensibilitatea sa poetică îl înscrie în generația sacrificată a poeților damnați “ieșiți prin ispășire la lumină.“ (…) Această marcantă prezență a lui Valeriu Gafencu inclusiv sub însemnele poeziei în spațiul carceral contribuie la miraculosul proces de transformare a închisorii comuniste într-un adevărat spațiu sacru, ca într-o biserică, prin care sufletele s-au apropiat de Dumnezeu. Trăia credința cu atâta intensitate încât avea o uimitoare forță de mobilizare și influiențare a celorlalți.”El nu dăruia, ci se dăruia. Era pâinea frântă pe altarul suferinței poporului său pentru mântuirea neamului omenesc prin Cruce.“(Virgil Maxim, Imn pentru crucea purtată ). (…) Deși condamnat politic, Valeriu Gafencu este un mărturisitor și mucenic al lui Hristos pentru poporul roman aflat în suferință și în ghiarele ateismului comunist. Asemenea primilor sfinți aruncați fiarelor în Arenă, Valeriu Gafencu este aruncat în închisoarea politică cum devenise România pentru a-i distruge spiritul creștin. De aceea, ca un adevărat nebun întru Hristos ,“precum singur se declara, el va lupta cu înverșunare pentru salvarea neamului prin credință“. Prin ardoarea credinței sale, prin forța cu care înfruntă obstacolele, prin înțelepciunea și convingerea cu care demola ateismul și afirma credința, Valeriu Gafencu “a fost contemporan întru mărturisirea credinței cu Isus Hristos, acolo sus pe Muntele Fericirii, ascultându-l cu atenție pe Mărturisitor.”El, a înțeles cel mai bine sensul Fericirilor “propovăduite de Isus, Cuvântul Mântuitorului și s-a identificat în trăirile sale cu faptele menționate în Evanghelie, încât “Ne-a împărtășit calea spre Fericirea unică”, după cum afirmă teologul și filosoful Mircea Gălăteanul, citat ca titlu de capitol. (…) Gestul lui Valeriu Gafencu de a salva viața pastorului Richard Wurmbrand, aflat în închisoare, pe motivul propăvăduirii comunismului în timpul lui Carol al II-lea, dăruindu-i medicamentele primite de la mama sa, îl ridică pe Sfântul Închisorilor, după cum l-a numit Nicolae Steinhardt la înălțimea desăvârșirii întru Hristos. (…) Cartea istoricului și scriitorului Ionuț Țene este, încă, o pagină valoroasă în cunoașterea adevărului din viața Îngerului care a strigat. (Antonia Bodea)”
Iată un “buchet”frumos și bogat de arbori care au dat și mai vor da roade ale creației atât de necesare culturii noastre.
Această familie este un exemplu de scriitori și iubitori de artă care va rămâne în paginile de aur ale Istoriei Culturii Române.Le urez și pe această cale, cu ocazia Sfintelor Sărbători ale Nașteri Domnului Iisus și al Anului Nou multă sănătate, inspirație și spor pe drumul ce-l urmați cu hărnicie.La Mulți Ani!
Prof.univ.dr.Gheorghe Traian I. Ardelean
Ţene Ioan Vasile(n. 23 februarie 1972, Drăgăşani, jud. Vâlcea). Poet, istoric, publicist. Liceul „Ady- Şincai” din Cluj-Napoca, absolvit în 1990; Facultatea de Istorie a Universităţii „Babeş-Bolyai”, licenţiat în 1995, cu teza de licenţă „Manifestaţii studenţeşti anticomuniste, la Cluj, în 1946”, coordonator prof. univ. dr. Marcel Ştirban; Master în Istoria Contemporană şi Relaţii Internaţionale obţinut la Universitatea „Babeş-Bolyai” în 1996, cu teza „Clujul Universitar. 1944 – 1948”, coordonator prof. univ. dr. Marcel Ştirban; Master în „Dreptul Muncii”, Universitatea Bogran Vodă, Cluj-Napoca, 2010; Curs de administraţie locală, Odense, Danemarca, 2001. Doctor în istorie la U.B.B.- 2008, cu teza: „Clujul Universitar 1944-1948”, coord. prof. univ. dr. Doru Radosov; PostDoc: septembrie 2011 – februarie 2013, UBB Cluj-Napoca, cu tema: „Clujul Universitar în perioada comunistă : 1959-1989”, Limbi străine: Limba Engleză – avansat, Limba Germană – mediu;
Activitate publicistică: Articole şi poezii publicate în „Cele Trei Crişuri”, „Puncte Cardinale”, „Al Cincilea Anotimp”, „Magazin Istoric”, „ Vatra veche”, „Tribuna Ardealului”, „Apostrof”, „ Arena literară”, „Curierul Primăriei Cluj-Napoca”, „Dreptatea”, „Zalmoxis”, „Noesis”, „Steaua”, „Tribuna”, AIO Cluj, „NapocaNews”, „Jurnalul Românesc” (Viena), „ Agora” etc.
Cărţi publicate: „Bal ca-n iad” (versuri), Editura Zalmoxis, 1993; „Roşi de lună” (versuri), Editura Mesagerul, 1997; „De izvoare” (versuri), Editura Napoca Star, 1999; „Manifestaţii studenţeşti anticomuniste la Cluj în 1946” (istorie), Editura Napoca Star, 1999; „Suflet dac” (versuri), Editura Napoca Star, 2001; „Reflecţii critice despre o Teologie a Istoriei”, Editura Napoca Star, 2001; „Capitala în Ardeal” (eseuri), Editura Napoca Star, 2002; „Cronici de istorie românească” (istorie), Editura Napoca Star, 2003; „Poezia noastră cea de toate zilele” (critică literară), Editura Napoca Star, 2004; „Viaţa mea, clipele” (versuri), Editura Casa Cărţii de Ştiinţă, 2007; „Clujul Universitar, 1944 – 1948”, Editura Casa Cărţii de Ştiinţă, 2008; „ 33 – Poezii” (versuri), Editura Dacia XXI; „Biografii Universitare Clujene. Mărturii orale”, (istorie) Editura Casa Cărţii de Ştiinţă, 2013; „Contra Curentului”, Editura Școala Ardeleană, 2015; „Valeriu Gafencu. O biografie teologică a Sfântului Închisorilor”, (teologie) Editura Casa Cărții de Știință, 2016; „Universitatea din Leipzig în perioada RDG (1949-1989), (istorie) Editura Şcoala Ardeleană, 2019; „Ridurile pietrei” (versuri) Ed. Casa Cărții de Știință, 2018; „ Solitudini” (versuri) Editura Ecou Transilvan, 2021.
Activitate civică: vicepreşedinte Societatea Culturală Zalmoxis, între anii 1991 și 1996 şi preşedintele Fundaţiei Culturale Sarmisegetuza din 1997. Membru al Uniunii Scriitorilor din România.
***
Volumul de versuri „Viaţa mea, clipele” de Ionuţ Ţene, Editura casa Cărţii de Ştiinţă, 2007, Cluj-Napoca. Cercetătorul cu preocupări serioase şi „aşezate”, aş zice, de istorie – clujeană şi transilvană, în primul rând, dar sensibil la marile paradigme universale – este dublat, în cazul lui Ionuţ Ţene, de poet, acesta dedat, în primele sale plachete, inovaţiei, experimentului, gesticulaţiei lirice rebele, încântată de libertăţile sale, fie ele legitime ori adjudecate cu aplomb şi purtate ca stindarde. Dincolo de frondă, însă, se ghicea mereu în fundal o anume cuminţenie, o a doua privire, înţeleaptă, chiar o anume rigoare rezistând în spatele tuturor deşirărilor şi frângerilor de frază, de atitudine şi de idee. Placheta de acum încearcă o nouă întemeiere, scoţând în prim plan abia bănuita, până mai ieri, aşezare. Poemele sunt traversate de melancolie, uitarea acoperă ca o pânză impresionistă peisajele, omul se răsuceşte spre sine, dureros, presimte zvonuri tulburi dinspre bătrâneţe, trecere, moarte. Iubirea intră ea însăşi în înserare, orele sunt tot mai târzii, întristarea stăruie şi după ce ultimul vers îşi stinge cadenţa. Viaţa mea, clipele e o promisiune consistentă căreia merită să-i aşteptăm împlinirea”. (Irina Petraş – 2007)
Spirit rebel, exaltatul Ionuț Țene a debutat cu placheta Bal ca-n iad (ed. Zalmoxis, 1993), descinsă dintr-un avangardism revitalizat cu oximorone ludice, insolite, specifice suprarealiștilor și cu motivul estetic, inovator, al lumii pe dos. Celălalt volum, Suflet dac (2001), conține, după Adrian Țion, texte de factură triumfalistă ce stipulează o retorică a „deferenței față de trecut și valorile esențiale ale pământului”, poetul întorcându-se, de data aceasta, „cu fața spre iconografia spiritualității românești”, iar în cartea Ridurile pietrei (2018) ni se relevă un poet matur, stăpân pe mijloacele sale de expresie ce închină imnuri Poeziei, „sacralității, devotamentului înălțării, spiritualizării prin cuvânt”, fără a renunța la „forța stridentă a tropilor șocanți”, într-o „topică răsucită a frazei”, destinate realității cotidiene, apărând cu orice preț poeții și poezia.” (Adrian Țion – Poeți clujeni postdecembriști, Casa Cărții de Știință, 2020)
Volumul Solitudini, datorat lui Ionuț Țene, impune în peisajul literar clujean, și nu numai, un poet matur, cu o voce distinctă în galeria poeților generației sale, marcat profund de actualitatea timpului său căruia îi dedică emoționante versuri de o sinceritate frapantă (Constantin Cubleșan – 2021)
