A devenit o tradiție, ca în fiecare an, pe data de 31 august, românii de pretutindeni să sărbătorească „Ziua Limbii Române”. Manifestări cultural-educative și artistice dedicate limbii române, identității naționale, vechilor tradiții strămoșești sunt organizate de o parte și de cealaltă a Prutului. Sărbătoarea a fost instituită mai întâi în Republica Moldova în anul 1990, iar din 2013 este celebrată oficial și în România. „Un popor fără de limbă este ca o țară fără de popor”, spunea scriitorul erudit Nicolae Dabija. Limba română este limba în care am învățat să vorbim, să cântăm, să râdem, să plângem, să iubim. Limba maternă, ne leagă de istoria neamului nostru, de locurile unde am copilărit și am crescut, ne leagă de frații de peste Prut: frați de grai și frați de sânge. Limba noastră -i o comoară, așa cum ne-a învățat Alexei Mateevici. Se știe că limba este o trăsătură definitorie a unui popor, a unei nații. Din dragoste de limba română, limba vechilor cazanii, pe care o plângeau și o cântau pe la vatra lor țăranii, într-o zi frumoasă de vară târzie, am luat calea Moldovei pentru a sărbători cum se cuvine „Ziua Limbii Române”. Prietenia este aceea taină pe care Dumnezeu a pus-o în sufletele noastre. Din prietenie și în spiritul românului adevărat, ospitalier, am fost întâmpinată la autogară de familia Meleacă care mi-a deschis ușa casei, dar mai ales ușa sufletului. Am petrecut alături de copiii lor o seară frumoasă, în pace, armonie și comuniune . Pe Lucia Meleacă am cunoscut-o ca pe un Om hărăzit de Dumnezeu cu darul scrisului, al iubirii , al dăruiri. Versurile sale ajung la inima cititorului prin frumusețea cuvântului, prin sensibilitatea autorului. Împreună cu Lucia și Florin am onorat invitația doamnei Tudosia Lazăr de a participa la manifestările culturale organizate cu prilejul „Zilelor Limbii Române” de domnia sa împreună cu sora, Olimpia Sava, membrii Asociației „Ștefan Peticăˮ din satul Bucești, comuna Ivești, județul Galați, Evenimentele au debutat în jurul orei 10.00 la mormântul poetului simbolist Ștefan Petică, al cărui nume se află inserat pe pomelnicul de piatră din sfântul altar al bisericii ”Sfinții Mihail și Gavriil”. Slujba religioasă comemorativă a fost oficiată de părintele paroh , apoi a fost depusă o coroană de flori în semn de recunoștință pentru marele înaintași. A urmat vizita la casa memorială „Hortensia Papadat Bengescuˮ, unde am fost întâmpinați de doamna Lenuța Rarinca. Aici a avut loc o slujbă de pomenire săvârșită de părintele paroh al Bisericii „Sfântul Gheorgheˮ din Ivești, Ionel Vasile, și de părintele scriitor din Liești, Ion Croitoru, la sfârșitul căreia s-a depus o altă coroană de flori. Pe la ora 12,00, în Sala de Consiliu, domnul primar Maricel Ghioca împreună cu doamna Tudosia Lazăr , au oferit oaspeților un mic program artistic realizat cu sprijinul elevilor și a cadrelor didactice din localitate, precum și diplome de excelență tuturor oamenilor de cultură veniți din zonele învecinate dar și din țară. Trebuie să remarcăm spiritul organizatoric al doamnei Lazăr, care a fost sprijinită permanent de doamna Olimpia Sava. Pentru tinerii prezenți a fost o ocazie bună de a cunoaște scriitori de valoare, de a fi martori la un moment cultural în care dragostea pentru trecutul zbuciumat al neamului românesc s-a îmbinat armonios cu dragostea de a transmite mai departe zestrea culturală a poporului român. După momentul emoționant de la primărie, gazde bune și primitoare, organizatoarele manifestărilor culturale, ne-au deschis poarta casei pentru a ne bucura de bucatele tradițioanale, gătite de cu seară chiar de domniile lor. Programul cultural a continuat la „oaza lui Năstăsacheˮ, pe albia Bârladului, cu prezentări de carte a următoarelor personalități literare: Mariana Vârtosu, membru fondator și președinta L.S.R. Vrancea; poeta Geanina Bârlădeanu (Focșani); criticul literar Anca Sogor (Focșani); Olimpia Sava – membru U.S.R. (Galați); scriitoarea Cezarina Adamescu, membru U.S.R. (Galați); poeta Lucia Țigănuș-Meleacă (Galați); scriitorul Marin Năstase (Galați); poetul Sebastian Golomoz (Slobozia-Conachi), scriitoarea Elena Tudose (Galați); scriitoarea Sibiana Mirela Antoche, preot, poet Ionel Rusu. Cu mare bucurie au primit și au vorbit despre cărți și autorii prezenți : scriitoarea Mioara Ardieleanu, redactor-șef al publicației UV3A „Timpul Seniorilorˮ (Galați), poeta Coca Coralia Drăgan (Galați), scriitorul Ștefan Andronache, reprezentantul Bibliotecii Municipale „Ștefan Peticăˮ(Tecuci); Costică Antoche, redactor video; Nicoleta Călina Presură, descendentă a familiei poetului; Aura Golomoz, membră activă a asociației; Mișca Mihnea și Ciobanu Maria, redactori la Radio ProDiaspora din București; Antohe Gheorghe (Galați); Nina Mihaela Sterian (Casa Corpului Didactic), Stan Andrei. Eu am prezentat lucrările “Între clipa ce vine și visul ce a fost, credință, iubire cultură”, “Oameni, Locuri, Istorii” și am transmis mesajul domnului conf. univ. dr. Remus Grigorescu, managerul Bibliotecii Județene ’’Antim Ivireanul ’’ Vâlcea. Momentele lirice au alternat cu momentele muzicale realizate de artistele populare: Cristina Vasilica Nedelcu (Galați) și Lidia Ciurea (comuna Costache Negri). Două eleve, Ioana Tătaru și Mihaela Stanciu, ambele în clasa a VIII-a la gimnaziul din sat, sub bagheta doamnei Dana Gheorghiu, au adus prin culoare lumină în ochi publicului iubitor de carte și de arte frumoase, iar alți zece copii de-ai doamnei profesoare au susținut proiectul „Limba română prin ochi de copilˮ. Pentru buna desfășurare a manifestărilor culturale , organizatoarele au primit sprijin material și financiar de la Tipografia Opanis din Galati, ziarul ’’ Realitatea ’’ prin domnul Pompiliu Comșa la care s-a adăugat domnul Mantu Vasile (persoană fizică), doamna Camelia Florescu din București și a alte persoane generoase anonime.
Limba noastră-i o comoară
În adâncuri înfundată
Un șirag de piatră rară
Pe moșie revărsată…. Alexei Mateevici.
Fără îndoială că limba este un proces organic, supus evoluței, cum zic lingviștii sau, cum mai bine și mai plastic a zis Sf. Mitropolit Andrei Șaguna, în Precuvântarea Bibliei sale de la 1856: „limba noastră e pom viu, care în toată primăvara se schimbă, ramuri bătrâne se uscă și cad, mlădițe tinere ies și cresc, frunza veştejește și se scutură, dar alta nouă curând îl împodobeşte. Toate ale lui se fac şi se prefac, numai trupina [atenţie: trupina, de la trup, nu tulpina] rămâne totdeauna aceeaşi”. Felicitări participanților, mulțumiri organizatorilor !
Zenovia Zamfir
